Cum arată economia judeţului Iaşi, capitala „bogată“ a celei mai sărace regiuni din ţară, unde antreprenorii îşi promovează singuri oraşul în faţa investitorilor străini

Autor: Adelina Mihai 22.05.2014

ZF continuă proiectul editorial „Economia judeţelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare judeţ, care sunt cele mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri, cum se împarte economia judeţului între multinaţionale, antreprenori şi companii de stat sunt doar o parte din informaţiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici ai judeţului Iaşi, unul dintre cele mai mari centre universitare şi culturale din ţară, care a reuşit să atragă investiţii în ciuda infrastructurii slab dezvoltate care face practic imposibil ca Occidentul să poată deveni piaţă de desfacere.



Cu o populaţie stabilă de peste 770.000 de locuitori care îl plasează pe locul doi după municipiul Bucureşti în funcţie de numărul de locuitori, judeţul Iaşi a atras în ultimii ani investiţii în zona producţiei de componente auto şi în IT, regiunea Moldovei fiind cunoscută pentru forţa de muncă mai ieftină decât în restul ţării.

Centru universitar puternic, cu două instituţii de învăţământ de prestigiu – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ – care şcolarizează împreună peste 40.000 de studenţi, Iaşiul a beneficiat de forţa de muncă bine pregătită pe care a livrat-o pieţei muncii din Iaşi pentru atragerea investiţiilor. Astfel, valoarea PIB per capita a ajuns anul trecut în judeţ la aproape 5.400 de euro, cu 20% mai scăzută decât media înregistrată la nivel naţional, dar cu aproape o treime mai mare decât cea înregistrată la nivelul regiunii din nord-estul ţării, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză.

Cea mai mare companie din Iaşi după cifra de afaceri este producătorul de componente auto Delphi Diesel Systems, care face la Iaşi pompe de injecţie şi injectoare şi care a înregistrat o cifră de afaceri de peste 1,8 mld. lei în 2012 (cca 415 mil. euro), potrivit in­formaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Delphi a deschis fabrica de la Iaşi în 2007.

„Cea mai mare problemă a judeţului Iaşi este reprezentată de lipsa unei infrastructuri care să permită accesul facil către vest. Însă această problemă se va rezolva, având în vedere că autostrada care să lege estul de vest este prinsă în masterplanul guvernului, iar aeroportul din Iaşi va beneficia de investiţii de circa 56 de milioane de euro pentru moder­nizare, de aceea credem că în următorii ani va exista o creştere a interesului investitorilor pentru judeţ“, a explicat Sebastian Bu­raga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Iaşi.

Pe locul doi în topul celor mai mari companii din Iaşi se află E.ON Moldova Distribuţie, cu afaceri de peste 660 de milioane de lei în 2012 (circa 150 mil. euro), companie care face parte din grupul E.ON România, un business de peste un miliard de euro activ în domeniul distribuţiei şi furnizării de gaze naturale şi energie.

Dacă România nu are încă un site de promovare în faţa investitorilor străini, o serie de antreprenori din Iaşi au reuşit să creeze un portal, www.investiniasi.ro, în cadrul unui proiect mai amplu prin care doresc să contribuie la dezvoltarea judeţului.

„Portalul a fost creat încă din 2006, dar l-am actualizat de mai multe ori. Ne-am adunat mai mulţi antreprenori pentru a realiza o serie de manifestări de tip voluntariat, prin care să propunem investitorilor străini viziunea noastră despre Iaşi ca destinaţie potenţială de investiţii, dar am participat şi la crearea de asociaţii de tip cluster pentru industria IT, am «trasat» agenda proiectelor locale prioritare şi am propus constant idei de dezvoltare a infrastructurii pentru atragerea de investiţii noi. Suntem destul de «low profile», nu aşteptăm ca statul să facă aceste lucruri, de aceea am decis să promovăm zona pentru că avem nevoie de investiţii străine şi de sprijin din exterior pentru cofinanţarea proiectelor europene, pe fondul reticenţei băncilor la acordarea de credite“, a explicat Marius Alexa, proprietarul companiei de publishing online Arhipelago, care a realizat, printre altele, şi portalul de promovare a Iaşiului.

De altfel, acelaşi grup de antre­prenori organizează în luna iunie, la Tel Aviv, un eveniment care reuneşte reprezentanţii au­torităţilor, ai universităţilor şi ai mediului de business din România şi din Israel, pentru identificarea oportunităţilor de investiţii în judeţ.

„Agricultura, zona industrială, domeniul farmaceutic şi educaţia sunt printre ariile de interes ale investitorilor din Israel“, a mai spus Alexe.

Deşi are investitori străini, în topul celor mai mari angajatori ai judeţului Iaşi se află multe instituţii de stat, astfel că direcţia regională de poştă, spitalele sau compania de apă au cele mai mari efective de salariaţi.

„E adevărat că o mare parte din salariaţi lucrează pentru instituţii de stat, având în vedere că domeniul sănătăţii este bine reprezentat, fiind recunoscut pentru rezultatele pe care le are“, a mai spus Buraga.

Cu 14 companii care au avut în 2012 o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei, cei mai mari jucători din economia ieşeană provin din industrii diverse şi au totodată o structură diferită a acţionariatului (sunt deţinute de străini, de antreprenori români, de către stat sau chiar de către salariaţi).

Spre exemplu, compania Antibiotice Iaşi, înfiinţată în anul 1955, o afacere de peste 300 de milioane de lei, este cel mai important producător român de medicamente generice şi este controlată de Ministerul Sănătăţii.

La rândul său, producătorul de tuburi din oţel ArcelorMittal Tubular Products Iaşi, care are afaceri de peste 200 de milioane de lei în judeţ, este controlat de indienii de la ArcelorMittal, pe când producătorul de vinuri Cotnari, un business de 105 milioane de lei, este deţinut de asociaţia salariaţilor.

Doar cinci companii deţinute de antre­prenori români (firma de construcţii Build Corp, al cărei acţionar este George Ivănescu, Fidelis Energy, care se ocupă cu comerciali­zarea energiei electrice - Marius Ivanov şi Ro­mulus Vişan, DAS, care face lucrări de instalaţii şi e controlată de Gheorghe Avram, Media Rom Grup, care face comerţ cu combustibil – Ioan Melinte, şi businessul familiei Prisecaru, Conex Distribution, care se ocupă cu comerţul pieselor pentru autovehicule) au afaceri mai mari de 100 de milioane de lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi de la Ministerul de Finanţe pentru 2012.

Alte investiţii au mai fost atrase în jurul complexului Palas din centrul Iaşiului, o investiţie de 265 de milioane de euro a omului de afaceri Iulian Dascălu, complex care reuneşte peste 4.000 de salariaţi atât în zona de birouri (unde lucrează circa 2.500 de oameni), cât şi în zona de retail.

Universităţile din Iaşi livrează anual circa 1.000 de oameni pentru industria IT, de aceea zona a cunoscut o dezvoltare semnificativă din acest punct de vedere. Iar ca destinaţie de outsourcing, oamenii de afaceri locali spun că Iaşiul este cu 3 ani în urma Clujului şi este în acest moment cea mai bună destinaţie de investiţii în acest domeniu din regiune.

 „Investitorii din industriile creative, care au nevoie de resurse umane bine pregătite, au venit în Iaşi, mai ales cei din industria software, pentru că au găsit forţă de muncă bine calificată şi mai ieftină ca în Bucureşti“, a mai spus purtătorul de cuvânt al primăriei din Iaşi.

Piaţa muncii din Iaşi: trei spitale şi trei universităţi se află în topul celor mai mari angajatori, iar industriile auto şi IT fac cele mai multe angajări în prezent

Cu o rată a şomajului destul de scăzută, de 5%, şi cu un salariu mediu de circa 1.500 de lei net pe lună care se apropie de media naţională, piaţa muncii din Iaşi arată mai bine în statistici prin comparaţie cu celelalte judeţe din regiune. Cu toate acestea, în rândul celor mai mari angajatori din judeţ se află direcţia regională de poştă, spitalele, universităţile sau chiar direcţia de asistenţă socială. Doar doi investitori străini - Delphi şi Xerox - se află în prezent în rândul celor mai mari angajatori, însă situaţia s-ar putea schimba.

„Dacă până acum 5-6 ani regiunea Moldovei era recunoscută pentru numărul mare de salariaţi din industria confecţiilor, în prezent cele mai multe solicitări de noi angajaţi vin din industria de componente auto, IT şi call center“, a explicat Alexandru Donici, branch manager pentru Iaşi în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco România.

Pe lângă Delphi şi Lear, care au dezvoltat la Iaşi facilităţi de producţie în domeniul componentelor auto, există şi antreprenori locali care investesc în acest sector. Spre exemplu, omul de afaceri Bogdan Piţigoi, care controlează grupul de firme Tester, cu activităţi în domeniul auto, imobiliare şi industria textilă, are circa 700 de angajaţi la Iaşi. În plus, compania sa, cu afaceri anuale de aproximativ 25 mil. euro, a contractat fonduri europene de aproape 3,4 mili­oane de euro pentru o investiţie de peste 6,2 mil. euro într-un parc logistic în apropiere de Iaşi.

Cu o populaţie numeroasă din care doar 146.000 de persoane au un loc de muncă (adică 19% din totalul locuito­rilor), Iaşiul rămâne o destinaţie bună de investiţii pentru firmele din industria IT şi outsourcing, ca urmare a faptului că universităţile locale livrează anual mulţi vorbitori de limbi străine.

„Un operator call center fără experienţă, care cunoaşte o limbă străină, are un salariu net care începe de la 900 de lei pe lună, plus tichete de masă sau cu masa asigurată la prânz, iar unul cu cinci ani de experienţă care cunoaşte două limbi străine poate ajunge la un salariu net de 2.000-2.200 de lei pe lună“, a mai spus Alexandru Donici de la Adecco.

Dacă salariile pentru industria de call center sunt mai mici decât în Capitală, programatorii sunt plătiţi cu pachete similare.

„În funcţie de limbajul de programare, un programator din Iaşi începe, după un an de experienţă, de la un salariu de 700 de euro net (3.150 de lei), iar unul senior poate primi oferte de până la 3.000-4.000 de euro net pe lună (13.500-18.000 de lei)“, a mai spus Donici.

CV-ul politic al judeţului Iaşi

Gheorghe Nichita (PSD), 57 de ani, primarul municipiului Iaşi

Născut în comuna Dorohoi din Botoşani, Gheorghe Nichita ocupă funcţia de primar al Iaşiului de mai bine de zece ani, ajungând în această poziţie după ce iniţial a fost, timp de câteva luni, viceprimar. Anterior, timp de 24 de ani, el a lucrat în cadrul companiei de apă şi canal a judeţului (numită iniţial G.I.G.C.L., din care s-a desprins ulterior Regia Autonomă Judeţeană Apă Canal Iaşi - R.A.J.A.C., denumită astăzi Apavital), unde ultima funcţie deţinută a fost de director general al R.A.J.A.C. (în perioada 1997-2003). În ceea ce priveşte activitatea sa politică, Nichita este membru al PSD din 2000. A mai fost consilier local în perioade diferite (1996-1998 şi 2000-2003), iar în prezent este preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD Iaşi şi vicepreşedinte la nivel naţional al PSD.

Cu o diplomă de subinginer obţinută în 1975 de la Institutul de Construcţii Bucureşti, primarul Iaşiului a mai obţinut două diploma de licenţă, una în specializarea Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor de la Facultatea de Ştiinte Economice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1987) şi alta cu specializarea în construcţii hidrotehnice obţinută de la Facultatea de Hidrotehnică a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi (1995).

Romeo Olteanu (PSD), 62 de ani, prefectul judeţului Iaşi

Absolvent al Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică din cadrul Institutului Politehnic „Gh. Asachi” (1977), Romeo Olteanu ocupă funcţia de prefect al Iaşiului de la instaurarea guvernului Ponta, în mai 2012. Anterior, timp de patru ani, el a fost viceprimar al municipiului Iaşi, dar în cariera sa a „testat” şi alte domenii de activitate în afara celui de administraţie publică locală. Astfel, timp de şapte ani a fost inginer tehnolog în cadrul Întreprinderii 6 Martie Zărneşti, apoi, din 1981 până în 1996, Olteanu a fost cercetător ştiinţific şi inginer-şef producţie în cadrul Institutului de Cercetări Fibre Sintetice Iaşi, iar apoi a fost, timp de şase ani, directorul general al firmei Iaşi XXI SCA, care se ocupa cu administrarea spaţiilor primăriei. Din 2002 până în 2008 (după ce s-a desfiinţat Iaşi XXI SCA, care din chiriile obţinute finanţa şi echipa locală de fotbal) Olteanu a fost şeful companiei Fotbal S.A. Iaşi. Activitatea politică şi-a început-o în 1992, unde iniţial a fost membru al PNL mai puţin de un an, iar din 1999 până în 2002 a făcut parte din PM (Partidul Moldovenilor). Din 2002 este membru al PSD Iaşi.

Cristian Adomniţei (PNL), 39 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi

Fost ministru al educaţiei în perioada 2007-2008, Adomniţei este preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi din iunie 2012. Anterior, în perioada 2004- 2012, el a fost deputat. Născut în Suceava, Adomniţei şi-a început activitatea profesională în 1999, când a lucrat, timp de câte un an pentru fiecare angajator, în funcţiile de coordonator al construcţiilor (în cadrul Iulius Grup din Iaşi), şef district clădiri în cadrul CFR, site manager al firmei de construcţii Mivan-Kier România şi director general al Construct Consult SRL. Absolvent al Facultăţii de Construcţii şi Arhitectură din cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi" din Iaşi, el a urmat şi cursurile unui masterat în domeniul elementelor şi structurilor de construcţie noi în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ. În 2005 a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare, iar în 2010 a obţinut titlul de doctor în inginerie civilă de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi.