Preşedintele Cehiei: 5 milioane de salariaţi şi o rată a şomajului de 7% în România sunt un nonsens economic

„Vizita mea are la bază principiul numit „white lobbying“.  „Black lobby“ are la bază corupţia, „white lobby“ este lipsit de corupţie. Un politician trebuie, pur şi simplu, să susţină companiile atunci când au succes pe plan naţional, nu când se apropie de faliment. De aceea, eu am susţinut în discuţiile cu preşedintele, ministrul energiei şi în special prim-ministrul unele dintre companiile cehe de succes, ca de exemplu cele din domeniul energiei, cum ar fi CEZ“, aşa a explicat scopul vizitei oficiale în România Milos Zeman, preşedintele Cehiei, o ţară cu 10,5 milioane de locuitori şi un PIB de 198 de miliarde de dolari anul trecut.

Zeman a venit pentru două zile cu mai mulţi oameni cehi în România, unde a participat la mai multe evenimente, printre care şi forumul de afaceri româno-ceh.

În avionul lui a luat peste cincizeci de întreprinzători, iar alţi douăzeci au venit cu o cursă de linie. „După cum ştiţi, în România sunt mai bine de şase sute de companii cehe, iar schimburile de mărfuri au crescut de peste cincisprezece ori în ultimii zece ani. Ceea ce doresc eu să subliniez nu sunt numai schimburile de mărfuri şi produse, este şi schimbul de capitaluri şi de aceea repet deviza mea preferată: „E în regulă să imporţi mere, e în regulă să le exporţi, să le mănânci, dar şi mai important e să plantezi meri“, iar asta înseamnă investiţiile“, a declarat el.

Milos Zeman a subliniat că startul investiţiilor româneşti este un pic cam lent faţă de cel al investiţiilor cehe. „Tocmai m-am întâlnit cu circa treizeci de întreprin­zători cehi din România, aflaţi în această ţară de mai bine de zece ani. Primele firme din România au pornit în Cehia acum unu, doi sau trei ani.“

În ultimii douăzeci de ani cele două economii s-au dezvoltat diferit.  În timp ce România a ajuns la un PIB per capita de doar 8.900 de dolari anul trecut, Cehia a ajuns la un PIB per capita de 18.850 de dolari, potrivit statisticilor de pe site-ul Fondului Monetar Internaţional.

Cehia are cinci milioane de salariaţi la o populaţie totală de 10,5 milioane de per­soane şi un şomaj de 6,9%, în timp ce România, la o populaţie dublă, are 4,5-5 milioane de salariaţi şi două milioane de români care muncesc în străinătate şi raportează un şomaj de 7%.

„Cinci milioane de salariaţi şi o rată a  şo­majului de 7% sunt un nonsens economic. Se poate explica doar prin două supoziţii: prima, că există munca la negru care nu este declarată şi a doua explicaţie, care este amuzantă, aveţi mulţi pensionari şi tineri.“

Şase instituţii – Fiscul, Casa de Sănătate, Institutul de Statistică, Inspecţia Muncii, Casa de Pensii, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat – deţin statistici legate de numărul de salariaţi, dar informaţiile fiecăreia indică date diferite. Cel mai mare număr de salariaţi este raportat de statisti­cile Fiscului (6,5 milioane de persoane), iar cel mai mic de Institutul de Statistică (4,3 mili­oane de persoane)

Recomand investiţiile pe plan naţional şi apoi să exportaţi investiţii!

„Cred că ceea ce vă trebuie sunt investiţiile pe plan intern. În ceea ce priveşte creşterea PIB-ului, ea s-a situat la 3,5% anul trecut, mai mare decât cea a PIB-ului Cehiei. Oricum, creşterea reală şi stabilă trebuie să se bazeze pe investiţii şi nu pe consum. Aceasta este, de fapt, principala greşeală a politicienilor, care ştiu foarte bine că investiţiile n-au drept de vot şi de aceea ei susţin consumul. Electoratul este mulţumit, dar datoria naţională creşte şi în cele din urmă se ajunge la faliment ca în cazul Greciei sau al Ciprului. Ca atare, eu recomand investiţiile pe plan naţional şi abia în a doua fază puteţi exporta investiţii.“

Milos Zeman a subliniat că prioritatea trebuie să fie investiţiile în infrastructură - căi ferate, şosele chiar şi aeroporturi - pentru a atrage investitori străini, dar şi  în educaţie pentru a avea oameni puternici. „Palatul lui Ceauşescu, de care am auzit că a cauzat un dezastru economic şi a consumat o treime din PIB, nu este un exemplu bun de investiţie. “

Trebuie să fiţi răbdători şi să nu aşteptaţi un salt uriaş economic în următorii doi-trei ani

„Trebuie să fiţi răbdători. Să luăm exemplele istorice: SUA era la început o ţară agricolă, nu o ţară industrializată ca acum, ceea ce este valabil şi pentru alte ţări europene. Trebuie să fiţi răbdători şi să nu aşteaptaţi un salt uriaş în economie în următorii doi-trei ani. A fost o singură situaţie în care s-a înregistrat acest salt,  China, iar consecinţele se văd. Lucrurile se fac pas cu pas. Noi am început prin a avea un PIB per capita de 65-66% din media europeană, acum am ajuns la 85% din media europeană. După 20 de ani noi am crescut de  la 69% la 85%“, a spus el. Cehia a aderat la Uniunea Europeană în 2004.

Cehia are doar 3% din forţa de muncă în agricultură, în timp ce România are circa 30% din forţa de muncă în acest domeniu. Cum poate fi redus  acest decalaj? „În România poate acest procent va ajunge la 20% în următorii zece ani, ca după alţi zece ani să ajungă la 15% sau chiar 10%. Trebuie să fiţi răbdători pentru că progresul real este foarte lent, toate salturile uriaşe se încheie cu dezastre.“

Întrebat de ZF dacă în opinia lui perioada de tranziţie din Cehia s-a încheiat, preşedintele a spus: „tranziţia nu se poate încheia. Există o tranziţie permanentă către o strategie de investiţii, de la o strategie de consum, pentru că în primii ani de tranziţie admirai pur şi simplu consumul crescut din Europa de Vest. Numai că trebuie să ştii că baza solidă pentru un asemenea consum o reprezintă investiţiile“. Nivelul datoriei Cehiei se situează la 45% din PIB, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Euro­peană, potrivit lui Zeman.

Poziţia Cehiei vizavi de aderarea la zona euro şi adoptarea monedei europene

„Vom putea adopta euro în următorii cinci ani, avem un preşedinte nou şi un guvern nou, susţinem ideea de-a adopta euro. Ştiu că există această nemulţumire cu euro, însă dacă ne uităm la Slovacia şi Austria, vedem că 70% din populaţie  este mulţumită de euro. Nemulţumirea vine din frica de necunoscut“, a spus el.

România şi-a propus să adopte euro în 2019, când va prelua în premieră preşedinţia UE.  Întrebat de ZF dacă este bine pentru România să intre în zona euro în acelaşi timp cu Cehia, având în vedere diferenţa de putere dintre cele două economii, preşe­dintele a răspuns: „Cred că euro accelerează puţin creşterea economiei şi mai ales o face mai stabilă, fără fluctuaţii rapide care sunt foarte periculoase, de aceea trei treimi din cehii exportatori aşteaptă adoptarea euro cu speranţă şi nu cu frică“.  Potrivit lui Zeman, procesul de integrare europeană nu depinde de situaţia din Ucraina, acest proces include „nu doar o monedă unică, ci şi o uniune fiscală şi bancară şi nu numai“.

Influenţa crizei din Ucraina asupra economiilor postcomuniste

„Nu cred că situaţia din Ucraina are influenţă majoră pe termen lung asupra dezvoltării ţărilor postcomuniste.“

Milos Zeman declarase în aprilie pentru Reuters că NATO ar trebui să îşi trimită trupele în Ucraina în cazul în care Rusia încearcă să anexeze partea estică a Ucrainei.

„Am spus în cazul în care Rusia ar invada partea de est a Ucrainei. Voi fi foarte franc. Cred că în Crimeea este un «fait accompli» (un fapt consumat - n.red.). Crimeea a fost o parte a Rusiei pentru zeci de ani în trecut şi a fost dată în 1954 Ucrainei de către Nikita Hruşciov (un secretar general ucrainean al Partidului Comunist al URSS). “

Dependenţa de gazele ruseşti

Întrebat de ZF dacă în cazul unei invazii în Ucraina este pregătit să trimită soldaţi cehi, preşedintele a răspuns „bineînţeles că da şi nu doar soldaţi cehi, trebuie să fie o acţiune colectivă. Cred însă că declaraţiile  ruşilor că îşi vor retrage trupele de la frontierele Ucrainnei vor fi împlinite“.

Cehia importă aproape trei sferturi din gazele naturale de la ruşi prin Ucraina. „Sunt mai ieftine decât gazele din Norvegia. Noi avem posibilitatea să livrăm gazul norvegian, dar întrebarea centrală se rezumă la preţ“.

Preşedintele Cehiei a spus că are însă un o soluţie de back-up. „Nu uitaţi de North Stream (conducta ce urmează să transporte gaze naturale din Rusia către Germania-n.red). Avem relaţii bune cu Germania, nu ar fi o problemă“

Întrebat dacă situaţia tensionată apărută în urma conflictelor din Ucraina este benefică pentru economia românească, Milos Zeman a spus: „dacă nu vreţi să fiţi ocupaţi trebuie să susţineţi  armata iar dacă sunteţi membru NATO trebuie să livraţi cel putin 2% din buget pentru cheltuielile cu apărarea. În Guvernul meu care a fost la conducere patru ani de zile am alocat 2% din PIB pentru bugetulde apărare. Acest exemplu ne arată că este posibil să facem acest lucru iar noi am făcut-o când dezvoltarea economiei nu era mulţumitoare“. Zeman a subliniat că pe vremea comunismului cheltuielile cu armata erau mult mai mari. El a mai precizat că dacă România vrea libertate atunci trebuie să ia măsuri de prevenţie.