FrieslandCampina închide fabrica de la Carei şi mută activitatea la Cluj

Autor: Laurentiu Cotu 23.05.2014

FrieslandCampina România, subsidiara locală a grupului olandez cu acelaşi nume, a anunţat că va reloca în unitatea de la Baciu, judeţul Cluj, producţia de brânzeturi de la Carei şi activitatea de tăiere şi ambalare a brânzei de la Târgu Mureş, până cel mai devreme la 1 ianuarie 2015. Compania spune că este obligată să adopte aceste măsuri datorită condiţiile de piaţă dificile, provocate în special de cererea extrem de scăzută. Odată cu relocarea capacităţii sale de producţie, compania îşi va îmbunătăţi eficienţa şi performanţa, continuând să investească în creşterea brandului Napolact şi în îmbunătăţiri tehnologice, se arată într-un comunicat al FrieslandCampina România.

“Consumul de produse lactate a scăzut cu mai mult de 6% pe an în ultimii cinci ani, forţând astfel compania să opereze sub capacitatea de producţie în toate fabricile. Centralizarea producţiei de brânzeturi într-un singur loc va sprijini compania să-şi îmbunătăţească performanţa. Decizia nu a fost una uşoară şi este gestionată cu o atenţie specială privind drepturile angajaţilor”, a declarat Jan Willem Kivits, director general FrieslandCampina România.

Procesul de centralizare a producţiei se va finaliza în ianuarie 2015, potrivit estimărilor companiei. În acest moment, în fabrica din Carei lucrează aproximativ 130 de persoane, care vor primi tot sprijinul companiei în conformitate cu contractul colectiv de muncă, inclusiv plăţi compensatorii şi asistenţă în identificarea noilor locuri de muncă, conform oficialilor FrieslandCampina România.

“Centralizarea producţiei de brânzeturi are ca scop îmbunătăţirea performanţei noastre, deoarece capacitatea de producţie existentă nu mai este sustenabilă. În acest moment, fabrica noastră din Carei operează la mai puţin de 30% din capacitate. Această schimbare este un pas necesar pentru a putea face faţă provocărilor pieţei, pentru a continua să investim în mărcile noastre locale şi pentru a asigura continuitatea afacerii noastre”, a spus Jan Willem Kivits.

Principalul obiectiv al procesului de centralizare este reducerea capacităţii de producţie excedentare şi creşterea eficienţei, ceea ce va permite companiei FrieslandCampina să continue să investească în brandul Napolact şi în noi tehnologii.

În urmă cu un an, Friesland a decis să închidă fabrica de brânzeturi de la Ţaga, judeţul Cluj, cu o tra­diţie de 43 de ani de activitate, iar în urma acestei decizii 12 oameni şi-au pierdut locurile de muncă. Fabrica de lactate din comuna Ţaga, situată la circa 60 km de municipiul Cluj-Na­poca, era specializată în producerea de brânzeturi fermentate. Mai mult, în urmă cu aproape cinci ani acţionarii Napolact au decis închiderea unei alte fabrici din judeţul Cluj, cea de la Huedin, în care lucrau aproximativ 100 de oameni. Capacităţile de producţie ale fabricii din Huedin au fost transferate la fabrica Napolact din Baciu. După închiderea fabricii din Huedin în anul 2008, FrieslandCampina a decis în prima parte a anului 2009 să vândă brandul de îngheţată Napoca către Unilever, producătorul detergentului Dero şi al margarinei Rama. Această tranzacţie împreună cu scăderea vânzărilor de lactate au afectat rezultatele grupului pe plan local, po­tri­vit informaţiilor de la acea dată.

Pe piaţa locală olandezii mai deţin în prezent companiile FrieslandCampina România, Napolact şi Industrializa­rea Laptelui Mureş, dar şi trei fabrici, în localităţile Baciu (Cluj), Târgu-Mureş (Mureş) şi Carei (Satu Mare). Din portofoliul grupului Friesland fac parte branduri de lactate precum Napolact, Milli, Oké sau Dots, însă Napolact este brandul cu cea mai mare contribuţie în vânzările olandezilor, ajungând în prezent la circa 60% din rulajul total.

Cele trei companii au avut afaceri cumulate de circa 767 mil. lei (172 mil. euro) în 2012 şi peste 1.200 de angajaţi, con­form calcu­le­lor ZF pe baza datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Sin­gura companie pro­fitabilă în 2012 a fost Napolact, care le-a adus olan­de­zilor un câştig net de 9 mil. lei (2 mil. euro), la o cifră de afaceri de 224,5 mil. lei (50,5 mil. euro).Napolact deţine momentan cinci magazine în municipiul Cluj-Napoca, plus alte două unităţi, în localităţile clujene Dej şi Huedin.

Napolact, alături de Rarăul sau Co­valact, sunt printre puţinele branduri locale care au rezistat pe piaţă, în ciuda faptului că odată cu trecerea la economia de piaţă au intrat în România lactate precum Hochland, prezent în special pe piaţa de brânzeturi şi caşcaval, sau Danone, liderul pieţei de iaurturi. Piaţa lactatelor a scăzut constant în ultimii ani până la 800 mil. euro, cele mai afectate produse fiind laptele dulce şi brânzeturile.

Prima achiziţie a grupului Friesland pe piaţa locală a fost făcută în anul 2000, când olandezii au cumpărat producătorul Someşana Satu Mare. După un an de prezenţă în România, olandezii s-au hotărât să cumpere un alt producător şi s-au orientat către compania Belcar din Timişoara. Apoi a urmat a treia fabrică, Friesland achiziţio­nând de la stat compania Industrializarea Laptelui Mureş, care face parte din grupul FrieslandCampina România şi în prezent. Cu trei companii în portofoliu, Friesland a cumpărat în 2002 un pachet de 10% din acţiunile Napolact de la un grup de persoane fizice şi în scurt timp a ajuns la o pondere de 41%. În aprilie 2004, grupul a lansat oferta de preluare pentru toate acţiunile producă­to­rului de lactate din Cluj, pe care nu le deţi­nea la vremea aceea, valoarea pache­tului pe care olandezii urmau să-l cumpere ridi­cân­du-se la aproape 10 milioane de do­lari.

Astfel, Friesland a ajuns să deţină Napolact, iar dintr-un brand cu o distribuţie regională a ajuns să fie prezent în maga­zinele din în­treaga ţară. În ultimii ani însă olandezii au închis patru fabrici de lactate, decizii ce au fost puse pe seama faptului că fabricile erau depăşite din punct de vedere tehnologic şi folosite sub capa­ci­tate.

Povestea Napolact a început în anul 1905, când a fost atestată la Cluj-Napoca firma de produse lactate „Atelierul Vlad“, unde se fabricau unt şi brânză de vacă. Acest atelier se dezvoltă în timp, ajungând în anul 1936 să producă şi iaurt, brânzeturi fermentate sau brânză topită. În anul 1948 atelierul Vlad devine „Întreprinderea de industrializarea laptelui Cluj“, iar în anul 1990 societatea se transformă în Napolact. În judeţul Cluj, Napolact avea fabrici, magazine şi depozite în Dej, Baciu, Ţaga, Huedin şi Cluj-Napoca, însă în prezent singura unitate care mai funcţionează încă este cea din Baciu, unde olandezii au decis în prezent să reloce producţia fabriciilor din Târgu Mureş şI Carei.