Veniturile la buget au crescut doar cu 4% la patru luni, deşi guvernul aştepta +8%. Statul taie de la investiţii

Evoluţia încasărilor bugetare a fost în primele patru luni ale anului decuplată de creşterea economică. În timp ce de la majoritatea indicatorilor macro au apărut veşti bune, creşterea PIB fiind peste aşteptări, veniturile bugetare nu au capturat această evoluţie, avansul încasărilor oscilând în jurul a 4%. Guvernul aşteaptă pentru 2014 o creştere cu 8%.

Pe partea de cheltuieli, investiţiile statului au continuat să se prăbuşească, declinul ajungând după primele patru luni ale anului la peste 40%, iar consecinţele se văd la nivelul lucrărilor de infrastructură, impactul fiind nefavorabil asupra creşterii economice.

Semnale nefavorabile au venit în primele patru luni ale anului de la TVA, care aduce cei mai mulţi bani la bugetul de stat, fiind a doua resursă pentru bugetul consolidat, după contribuţiile sociale. TVA, care reflectă într-o anumită măsu­ră evoluţia consumului, a adus la buget 16,4 mil. lei, în creştere cu doar 2,7% faţă primele patru luni de anului trecut. Comerţul cu amănuntul a accelerat în acest an, ritmul de creştere ajungând în martie chiar la două cifre. În mod normal, creşterea vânzărilor din comerţ ar trebui să se reflecte într-o îmbunătăţire a veniturilor colectate din TVA.

„Evoluţia mult peste aşteptări a indicatorilor economici şi revenirea cererii interne ca motor al creşterii economice în prima parte a anului sunt în discordanţă cu evoluţia încasărilor bugetare, iar explicaţia pentru aceasta este probabil legată în primul rând de creşterea evaziunii fiscale şi, într-o mică măsură, şi de reducerea capacităţii de colectare a veniturilor bugetare pe fondul reorganizării ANAF“, afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.Veniturile bugetare totale - unul dintre cei mai urmăriţi indicatori - au crescut în primele patru luni cu doar 4,4% peste nivelul din aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, ajungând la 67,8 mi­liarde de lei.

Veniturile bugetare nu reuşesc să captureze evoluţia activităţii economice, chiar şi în condiţiile în care creşterea economică şi-a îmbunătăţit structura (din perspectiva impactului asupra veniturilor bugetare), consumul intern fiind acum motorul principal al acesteia, după ce în 2013 exporturile nete au avut contribuţia cea mai însemnată, explică Dumitru. Astfel, deşi bugetul este construit pe o creştere a veniturilor de 8%, de la 200 mld. lei venituri la bugetul consolidat în 2013 la 216 mld. lei în 2014, pe primele patru luni creşterea este de doar 4%.

Anul trecut, cu toate că activitatea economică s-a revigorat, impactul nu s-a resimţit foarte mult la nivel fiscal în condiţiile în care avansul economiei s-a bazat pe exporturi şi o agricultură care este nefiscalizată, în timp ce consumul nu îşi revenise. Dar în acest an consumul a avut o contribuţie pozitivă la creşterea economică. Practic, consumul şi industria au adus România pe primul loc în Europa la creşterea economică, cu avansul de 3,8% înregistrat în primul trimestru din acest an.

„Dacă izolăm efectele tranzitorii asupra veniturilor bugetare, veniturile din taxe şi impozite ca procent din PIB sunt pe o traiectorie de scădere începând cu a doua parte a anului 2012 - începutul anului 2013“, susţine şeful Consiliului Fiscal. El aver­tizează că, în cazul în care colectarea veniturilor bugetare nu se îmbunătăţeşte masiv în următoarele luni, putem ajunge în situaţia în care cele două rectificări bugetare din a doua parte a anului să necesite reduceri mari de cheltuieli bugetare, chiar dacă proiectia de creştere economică pentru 2014 se va îmbunătăţi semnificativ.

Sumele colectate din accize au urcat cu 15% comparativ cu primele patru luni de anul trecut, până la 7,7 mld. lei. Din con­tri­buţii de asigurări au ajuns la buget 18,6 mld. lei, cu 3,2% peste nivelul din aceeaşi pe­rioadă de anul trecut.

Încasările din impozitul pe profit au crescut în primele patru luni cu aproape 13%, în timp ce sumele adunate la buget din impozitul pe salarii au fost în scădere, coborând cu 2,1%, la 7,4 mld. lei.

Finanţele au reuşit să ajusteze deficitul bugetar până la 0,28% din PIB, faţă de 1,19% din PIB în aceeaşi perioada din 2013.

Reducerea deficitului a fost influenţată şi de diminuarea cheltuielilor bugetare cu 3,8% faţă de intervalul ianuarie-aprilie. Şi se remarcă, la fel ca în lunile precedente, diminuarea puternică a cheltuielilor de capital (investiţii).

Cheltuielile de capital au scăzut în primele patru luni cu 42,4%, comparativ cu aceaşi perioadă de anul trecut, la 3 miliarde de lei.

Ionuţ Dumitru: În cazul în care colectarea veniturilor bugetare nu se îmbunătăţeşte masiv, putem ajunge în situaţia în care cele două rectificări bugetare din a doua parte a anului să necesite reduceri mari de cheltuieli bugetare. Foto:Marius Dumbrăveanu

Cheltuielile totale pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare fi­nanţate din surse interne şi externe, au fost de doar 6 mld. lei, cu circa 40% sub nivelul de anul trecut. „În ceea ce priveşte reducerea masivă a cheltuielilor de investiţii publice, cred că pot fi două explicaţii. Prima este legată de incapacitatea instituţiilor publice de a ge­nera proiecte de investiţii şi a doua de reducerea investiţiilor publice ca instrument tradiţional de ajustare a bugetului atunci când veniturile bugetare colectate sunt sub aşteptări.

Evoluţia foarte slabă a ratei de absorbţie a fondurilor UE în 2014 arată clar că nu se generează suficiente proiecte publice finanţabile din fonduri UE“, susţine şeful Consiliului Fiscal.

În timp ce investiţiile statului se prăbuşesc, sumele cheltuite pe bunuri şi servicii îşi continuă ascensiunea, creşterea fiind de 7,3% în perioada ianuarie-aprilie. Finanţele pun această creştere pe seama fondului naţional de asigurări sociale de sănătate, datorită plăţii arieratelor către furnizorii de medicamente.

Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,4% ca urmare a faptului că în luna aprilie 2013 au fost acordate plăţi anticipate a drepturilor salariale pentru unele categorii de salariaţi din sectorul public care ar fi trebuit plătite în luna mai, dar ca urmare a sărbătorilor pascale au fost acordate în avans.