„În 12 luni România va fi inundată de cash pentru că arată foarte bine“

Autor: Andrei Cîrchelan 28.05.2014

România este o destinaţie favorită a fondurilor de investiţii în condiţiile în care economia creşte, forţa de muncă e bine pregătită şi ieftină, băncile vând active la preţuri reduse, iar statul listează companii, potrivit discuţiilor din cadrul conferinţei „Cei mai mari jucători din economie”, organizată marţi de Ziarul Financiar în parteneriat cu Carrefour, Siveco, CEZ, Garanti Leasing, Romtelecom, Cosmote, Gras Savoye, CITR Group, Opel şi Smartree.



În plus, autorităţile plănuiesc listări sau privatizări importante, iar compani­ile mari prezente local se extind şi alţi jucători internaţionali de talie mare caută să intre în România, reiese din discuţiile purtate în cadrul conferinţei „Cei mai mari jucători din economie“, organizată ieri de ZF în parteneriat cu Car­refour, Siveco, CEZ, Ga­ranti Leasing, Romtelecom, Cosmote, Gras Sa­voye, CITR Group, Opel şi Smartree.

„România azi e o destinaţie favorită a fondurilor de investiţii care au adunat bani de la Londra sau din ţările nordice. Important e şi faptul că procentul de bani alocaţi României în cadrul acestor fonduri este în creştere. În 12 luni România va fi inundată de cash pentru că arată foarte bine. Banii vor veni şi în private equity şi în piaţa de capital“, a declarat Andrei Cionca, CEO al CITR Group.

Semne de revenire se văd chiar şi în piaţa imobiliară, potrivit Ilincăi Păun, managing director al Colliers Inter­na­tional, având în vedere că investitorii sunt în căutare de active aflate în dificultate sau caută să speculeze preţurile mici ale activelor scoase la vânzare de bănci. „Companiile mari se extind sau sunt companii mari care vor să intre pe piaţa locală. Industriile principale sunt BPO (serviciile de externalizare - n.red.) precum şi zona de IT.“

Pe piaţa de birouri sunt extinderi de asemenea, dar construcţiile noi întârzie să apară deoarece mai sunt multe spaţii libere în prezent. Cu toate acestea, „cred că în 12-18 luni vom vedea din nou macarale“, a mai spus Păun.

Listările de companii de stat sunt alt motiv pentru venirea capitalului străin. După listarea Electrica, planificată luna viitoare, autorităţile îşi vor îndrepta atenţia către companiile din industrie. „În­cepând de anul viitor sperăm să lis­tăm primele companii fie din industria extractivă, fie din alte industrii. Prima companie la care mă gândesc pentru listare este Cuprumin“, a declarat ministrul economiei Constantin Niţă.

Pe de altă parte, jucătorii activi în piaţa locală, mai ales companiile din sectorul energetic, sunt nemulţumiţi de povara fiscală, majorată de la începutul anului cu impozitul pentru construcţii speciale, aşa-numita „taxa pe stâlp”.

Impozitul ar putea aduce la bugetul de stat peste 1 miliard de lei (227 mil. euro), potrivit declaraţiilor depuse de companii până la începutul săptămânii curente, în con­di­ţiile în care jucătorii din piaţă sunt de părere că povara fis­ca­lă este prea mare,­ iar taxele sunt stabilite supradimensionat.

Impozitele amânate, o metodă eficientă de optimizare fiscală a unei companii.

„Luni aveam o sumă declarată la 1 mld. lei din taxa pe construcţii speciale. Cu siguranţă suma va fi mai mare. E dublu faţă de sumele trecute în buget, nu şi faţă de estimări”, a declarat Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Potrivit acestuia, bugetarea sumelor colectate din această taxă a fost redusă faţă de estimări în urma discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Pe de altă parte, însă, reprezentanţii mediului de afaceri sunt de părere că impozitul a fost calculat într-o manieră supradimensionată, ceea ce a majorat povara fiscală dincolo de nivelul necesar.

„Ieri am declarat şi plătit prima tranşă (din taxa pentru construcţii speciale aplicabilă CEZ - n.red.). Valorile sunt la 7-8% din miliardul estimat de autorităţi”, a declarat Adrian Borotea, membru al directoratului CEZ România, adăugând că „sunt prea multe taxe şi impozite şi cresc prea des şi prea supradimensionat. Nevoia era de 500 mil. lei la buget, dar o primă estimare ducea la 1 mld. de lei. E prea mult”.

Sectorul energetic este una din zonele cel mai puternic lovite de „taxa pe stâlp”, având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de aceste companii. Costul, însă, ar putea fi transferat în cele din urmă consu­matorilor, prin majorarea tarifelor.

Concurenţă pe angajaţi

În contrapartidă, autorităţile au venit cu schema de scutire de impozit pentru profitul reinvestit în tehnologie şi intenţionează să scadă cu 5% contribuţia de asigurări sociale (CAS). Reducerea CAS pe o perioadă de jumătate de an ar avea un impact bugetar de aproximativ 2,5 mld. lei, însă ar stimula investiţiile noi şi angajările.

„În momentul actual opţiunea mea ar fi către această reducere de CAS ca prioritate, pentru că din punct de vedere al taxării forţei de muncă suntem în dezavantaj faţă de alte ţări din regiune”, a mai spus Manolescu.

Declaraţia vine în condiţiile în care taxarea forţei de muncă pune presiune pe salarii, iar forţa de muncă din România este foarte bine pregătită şi slab plătită.

„Obervăm un apetit din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte investiţia în partea de resurse umane. Există o preocupare din ce în ce mai mare pentru a investi în programe de formare a capitalului uman. Nu cele clasice, ci acele programe menite să acopere lacune din sistemul educaţional”, a declarat Oana Stoenescu, director vanzari Garanti Leasing.

Potrivit acesteia, companiile caută politici de retenţie a angajaţilor care să nu se refere neapărat la majorări salariale, ci programe de well-being şi alte beneficii incluse în contractul de angajare.

 

Dan Manolescu
secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice

Estimările de impact bugetar sunt la 1 mld. lei pe punct procentual de cotă CAS. Ajustările ţin de modul în care o parte din această reducere se întoarce în sistem şi în economie. Pentru o jumătate de an, reducere de 5% a CAS ar însemna un efort bugetar de 2,5 mld. de lei.

În momentul actual opţiunea mea ar fi către această reducere de CAS ca prioritate, pentru că din punct de vedere al taxării forţei de muncă suntem în dezavantaj faţă de alte ţări din regiune

Luni aveam o sumă declarată la 1 mld. lei din taxa pe construcţii speciale. Cu siguranţă suma va fi mai mare. E dublu faţă de sumele trecute în buget, nu şi faţă de estimări.
 

Adrian Borotea
membru directorat, CEZ România

Ieri am declarat şi plătit prima tranşă (din taxa pentru construcţii speciale aplicabilă CEZ – n.red.). Valorile sunt la 7-8% din miliardul estimat de autorităţi. Sunt prea multe taxe şi impozite şi cresc prea des şi prea supradimensionat. Nevoia era de 500 mil. la buget, o primă estimare ducea la 1 mld. de lei. E prea mult.

În continuare sunt necesare investiţii în zona de producţie a energiei electrice, dar preţul la producere e de 35 euro pe megawatt şi s-a ajuns la concluzia că nu e suficient pentru a investi în capacităţi noi.
 

Florin Ilia
vicepreşedinte, Siveco România

Cu Siveco suntem prezenţi în 27 de ţări, numărul lor creşte, dar ce ne bucură cel mai mult sunt proiectele repetitive în aceeaşi ţară. De exemplu, în Kazahstan, noi am făcut peste 80% din exporturile României. Anul acesta sperăm să repetăm cifra.

Noi suntem într-o nişă de piaţă care a crescut spectaculos mai mult decât celelalte. Statisticile spun că în 2013 excedentul comercial de servicii IT este cam de 10 ori mai mare decât în 2008, vârful de dezvoltare a economiei. O creştere de 1.000% e uşoară într-un domeniu care nu e matur, dar arată foarte bine.
 

Andreea Bucur
head of human capital effectiveness services, Gras Savoye Romania

Obervăm un apetit din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte investiţia în partea de resurse umane. Există o preocupare din ce în ce mai mare pentru a investi în programe de formare a capitalului uman. Nu cele clasice, ci acele programe menite să acopere lacune din sistemul educaţional.

E din ce în ce mai mare apetitul companiilor de a adopta politici de retenţia angajaţillor. Nu neapăra majorări salariale, poate fi vorba şi de programe de well-being. Aici statul poate să sprijine, de exemplu prin reforma sănătăţii.

Una dintre companiile care oferă un pachet de beneficii foarte consistent este Facebook. Care are 30-40 de beneficii, de la campus până la mecanic care să îţi repare maşina. Angajaţii sunt încurajaţi să se mute acolo.
 

Ilinca Păun
managing director, Colliers International

Companiile mari se extind, sau sunt companii mari care vor să intre pe piaţa locală. Industriile principale sunt BPO precum şi zona de IT.

Pe piaţa de birouri sunt extinderi, dar nu sunt construcţii noi pentru că sunt multe spaţii libere. Cred că în 12-18 luni vom vedea din nou macarale.

Piaţa de retail, care era foarte atractivă în trecut, a scăzut şi este probabil cea mai în declin. Se construiesc doar scheme mici, din zona de food sau DIY. Mai sunt jucători care vor să prindă acum preţurile foarte mici ale terenurilor. Sunt foarte activi Penny, Lidl, Kaufland, care vor să creeze monopoluri pe oraşele mici din România.
 

Bogdan Chiriţoiu
preşedinte, Consiliul Concurenţei

Vom fi mai strategici în acţiunile noastre. Nu vom fi dominaţi doar de plângeri. Aş vrea ca instituţia să fie şi ea capabilă să stabilească priorităţi, să meargă spre zone problematice.

Anul acesta vom lansa rapoarte preliminare sau finale în investigaţii pe piaţa lemnului, pe piaţa farma, un subiect care tot apare în activitatea noastră, şi pe piaţa de energie – electricitate şi gaze – rapoarte pe care le solicită şi guvernul.

Aşa-numitul comerţ tradiţional are 50% din piaţă la nivel naţional. Sunt ţări europene care au sub 10%. Simplul fapt că se reduce numărul comercianţilor independenţi nu e atipic faţă de ce se întâmplă în alte ţări.
 

Constantin Niţă
ministrul economiei

Începând de anul viitor sperăm să listăm primele companii fie din industria extractivă, fie din alte industrii. Prima companie la care mă gândesc pentru listare este Cupru Min, dar acolo sunt necesare investiţii. Toţi banii pe care îi obţinem prin listări trebuie să rămână în companiile listate.

Dacă investitorii vor dori să lucreze integrat, statul va prelua Arpechim şi o va da la pachet cu Oltchim. Suntem în negocieri cu Petrom.

Sunt investitori care şi-au exprimat intenţiile de participare la licitaţie, condiţionat de vânzarea la pachet cu Arpechim.
 

Andrei Cionca
CEO, CITR Group

Începem să găsim soluţii pentru restructurarea în afara procedurii de insolvenţă şi este un grad de maturitate crescut al managementului acestor companii, care au devenit mult mai realişti şi sunt dispuşi să ia măsurile, chiar dacă dure, pentru restructurarea acestor companii.

România azi e o destinaţie favorită a fondurilor de investiţii de la Londra sau ţările nordince. Important e şi faptul că procentul de bani alocaţi României în cadrul acestor fonduri este în creştere. În 12 luni România va fi inundată de cash pentru că arată foarte bine. Banii vor veni şi în private equity şi în piaţa de capital.
 

Oana Stoenescu
director vânzări, Garanti Leasing

Leasingul, spre deosebire de finanţarea bancară, oferă timp, garanţiile sunt diminuate, se oferă consultanţă atât în ceea ce priveste furnizorul cât şi echipamentul (capacitatea tehnică, ore de funcţionare, etc.) şi nu în ultimul rând serviciile postvânzare (asigurări, servicii ITP, înmatriculări auto, etc.).
 
În materie de leasing, industria auto ne-a făcut o surpriză extraordinară, nu numai autoturisme, ci şi vehicule comerciale, mai ales cele grele. Mai avem industria prelucrătoare, unde ne aşteptăm să fie investiţii. Nu mai putem miza, însă, pe sectorul energetic, unde am avut nişte proiecte de eficienţă energetică. Se vor continua proiectele de eficienţă energetică, dar nu la acelaşi nivel.

Un miliard de lei la buget din „taxa pe stâlp“

Declaraţiile depuse până luni de companiile care trebuie să plătească impozitul pe construcţii speciale, aşa-numita „taxă pe stâlp“, arătau că statul are de primit 1 mld. lei din acest impozit. „Luni aveam o sumă declarată la 1 mld. lei din taxa pe construcţii speciale. Cu siguranţă suma va fi mai mare. E dublu faţă de sumele trecute în buget, nu şi faţă de estimări“, a declarat Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor.