„Vrem şcoli la standarde FIFA“. CM de fotbal din Brazilia este primul unde protestele din stradă reprezintă o problemă majoră

Doar jumătate din proiectele promise pentru Cupa Mondială au fost aduse în stadiu de funcţionare, iar dintre acestea multe sunt doar parţial finalizate, ceea ce agită opinia publică a unei ţări obsedate de fotbal şi cu un număr din ce în ce mai mare de sceptici cu privire la beneficiile de pe urma organizării unui astfel de eveniment sportiv, scrie agenţia Thomson Reuters.

Criticii consideră că Brazilia a încercat să facă prea multe şi s-a întins mai mult decât îşi poate permite. Meciurile de fotbal se vor desfăşura în 12 oraşe deşi FIFA a cerut doar opt.

Brazilienii au optat pentru un număr mai mare de oraşe întrucât au vrut ca de turneu să beneficieze o parte mai mare din ţară. Însă patru dintre oraşele gazdă nu au echipă locală de fotbal importantă, aşa că după terminarea turneului stadioanele nu vor mai fi folosite, motiv pentru care investitorii privaţi nu au vrut să contribuie financiar.

În oraşul Manaus a fost finalizat un stadion cu capacitatea de 39.000 de locuri în condiţiile în care cel mai mare număr de spectatori atras în zonă de un meci de fotbal a fost de 1.500 de suporteri. Guvernul brazilian a spus iniţial că va atrage investitori privaţi pentru construirea celor 12 stadioane şi va folosi banii de la contribuabili pentru îmbunătăţirea sistemului de transport, dar în final costul de aproape patru ori mai mare decât cel estimat a forţat guvernul să apeleze la aproape 3,6 miliarde de dolari din banii plătitorilor de taxe.

Prin acest eveniment Brazilia riscă să-şi formeze imaginea unei ţări care nu investeşte eficient, nu dispune de voinţa politică necesară pentru a înteprinde proiecte mari  şi nu-şi respectă promisiunile. Încrederea populaţiei a scăzut, iar economia aproape că a stagnat în primul trimestru al acestui an în raport cu cele trei luni anterioare, cea mai slabă performanţă de după criza mondială din 2008, potrivit The Wall Street Journal.

Birocraţia copleşitoare, corupţia şi politicile pe termen scurt necorespunzătoare au făcut ca proiectele grandioase să fie prioritare, şi nu nevoile populaţiei, cum ar fi un nivel mai bun al educaţiei, asistenţă medicală eficientă, sisteme în care inegalitatea dintre bogaţi şi sărăci este evidentă. Brazilia are 200 milioane de locuitori.

Însă oficialităţile braziliene încearcă să liniştească populaţia şi îi asigură pe cetăţeni că turneul mondial nu înseamnă doar construirea de stadioane şi evenimentul în sine.

„Campionatul mondial nu este un remediu economic şi este mai degrabă un catalizator pentru dezvoltarea economică a Braziliei“, a spus ministrul turismului Vinicius Lages, citat de AFP. Potrivit estimărilor guvernului brazilian suporterii vor cheltui aproximativ 3,3 miliarde de dolari doar pentru pariticiparea la meciuri iar alte 1,19 miliarde de dolari vor fi cheltuite de cei care vor participa la alte evenimente ale Cupei Mondiale.

Evenimentul sportiv „va produce un efect în cascadă surprinzător pentru investiţii“, este concluzia unei analize efectuate de firma de audit şi consultanţă Ernst & Young împreună cu instituţia braziliană Getulio Vargas Foundation în 2012.

Raportul estimează că turneul mondial de fotbal împreună cu Jocurile Olimpice organizate de Brazilia în 2016 vor produce 3,6 milioane de noi locuri de muncă şi vor contribui la creşterea economică cu patru puncte procentuale până în 2019. Cu toate acestea, analiştii au avertizat că turneul mondial nu va avea probabil efecte pe termen lung asupra economiei întrucât veniturile nu vor fi de ajuns pentru a balansa economia de 2.200 miliarde de dolari a Braziliei.

„Sunt foarte îngrijorat de imaginea ţării. Nu ne putem permite să pierdem investitori mai ales în această perioadă când situaţia economică este problematică iar orice semn de instabilitate îi poate alunga“, a spus Antenor Barros Leal, preşedintele Camerei de Comerţ braziliene.

Cel mai mare risc este cel din stradă. Aceasta este prima Cupa Mondială unde protestele din stradă reprezintă o problemă majoră. In iunie 2013 un milion de brazilieni au protestat împotriva sărăciei cerând prioritizarea sistemului de sănătate, al educaţiei şi al transporturilor. Protestatari aveau pancarte cu mesajul „Vrem şcoli la standarde FIFA“, aluzie la standardele impuse de FIFA pentru stadioane.