La ce să te uiţi când îţi alegi brokerul prin care faci tranzacţii pe bursă şi care sunt avantajele tranzacţionării prin platforme online

Autor: Adrian Cojocar 11.06.2014

Tot mai mulţi investitori preferă să-şi introducă ordinele singuri prin platforme ca să-şi reducă costurile, dar cei începători doresc să fie asistaţi la început de un broker.

Investitorii care îşi aleg pentru prima dată firma de brokeraj prin care să realizeze tran­zacţii pe bursa de la Bucureşti trebuie să fie atenţi la nivelul costurilor pe care le im­plică tranzacţionarea acţiunilor sau alte cos­turi impuse de broker, dar şi la diversele ser­vicii pe care aceştia le pot pune la dispoziţia clien­ţilor.

În general, nivelul serviciilor puse la dispoziţie in­ves­titorilor, precum şi cel al comisioanelor de tran­zac­ţionare aplicate acestora depind de sumele pe care clientul este dispus să le investească pe bursă sau de rulajul (valoarea tranzacţiilor) pe care investitorul le realizează într-o anumită pe­rioa­dă. Cu cât sumele sunt mai mari cu atât inves­titorul poate să negocieze un comision mai mic.

Cel mai uşor de comparat sunt comisioanele practicate, de obicei exprimate ca pondere în valoarea tranzacţiilor bursiere şi care pot să varieze între 0,25% şi 1,5% în funcţie de firmă şi de valoarea tranzacţiilor. Până la un anumit nivel comisioanele pot fi negociate direct cu brokerul.

Pentru cei care dispun de sume mici pe care vor să le aloce în acţiuni, de referinţă este în ge­ne­ral comisionul maximal oferit de casa de brokeraj.

De aceea de obicei este nevoie de un contact în prealabil al mai multor intermediari pentru o informare completă cu privire la serviciile puse la dispoziţie de aceştia înainte de a lua o decizie finală şi semnarea unui contract de intermediere cu o firmă de brokeraj sau alta.

În ultimii ani s-a dovedit că nu este bine să lucrezi cu brokeri foarte mici care nu dispun de platforme de tranzacţionare pentru că au mai fost cazuri în care clienţii acestora au fost păgubiţi de diverşi brokeri, în principal din cauza personalului restrâns şi a măsurilor insuficiente de control intern, care ar trebui să împiedice astfel de practici. Spre exem­plu firma de brokeraj Harinvest, care este sus­pec­tată că a păgubit clienţii cu circa 4 milioane de euro, avea un singur broker şi un singur con­tro­lor intern. În plus Harinvest nu dispunea de platfor­mă de tranzacţionare prin care clienţii pot să-şi verifice deţinerile din cont, modificarea datelor din platforme fiind de obicei restricţionată şi oferind o securitate mai ridicată.