Marin Preda – ultima povestire/ de Stelian Ţurlea

Autor: Stelian Turlea 13.06.2014

Simona Sora

Seinfeld şi sora lui Nabokov

Editura Polirom

Colecţia Ego-grafii. O selecţie de texte din eseurile publicate, în ultimii ani, în Dilema veche, plus un „Epilog” inedit. „Uneori – scrie autoarea –, lumea în care trăim glisează, pe nesimţite,  într-alta. Totul pare la locul său, dar nimic nu mai seamănă cu ce ştiam. Lucruri pe care juram pâna mai ieri capătă, brusc, o altă consistenţă şi un alt relief. Cu gândul la o asemenea «lume bizară» (unde Jerry Seinfeld devine mare cititor, iar Elena Sikorskaia, sora lui Vladimir Nabokov, ţine mortiş sa recupereze, în plin razboi, câteva cărţi) au fost scrise şi textele din acest volum. O lume cu două luni pe cer (una portocalie şi una verde, ca în 1Q84, trilogia lui Haruki Murakami), o lume cu urgenţe şi intransigenţe proprii, în care şi viaţa mea a glisat fatalmente, dinspre critica literară şi presa culturală, înspre ceea ce ar fi trebuit să fie de la bun început: literatura.”

 

Maria Banuş

citeşte din Sub camuflaj

Însemnări 1943-1944

Editura Casa Radio

Cea mai recentă apariţie din Colecţia „Lecturi pe întuneric”. Este vorba despre o înregistrare inedită Radio România datând din 4 martie 1999, realizată de Emil Buruiană pentru Noua Fonotecă de Aur şi prezentată de istoricul literar Geo Şerban. Dacă în 2009 Editura Casa Radio publica o selecţie cuprinzătoare din poezia Mariei Banuş, în lectura autoarei, sub numele de Zăbale rupte (carte+CD), audiobook-ul de faţă reproduce câteva secvenţe de jurnal, alese exclusiv de către autoare pentru a fi citite la radio. Sunt momente cuprinse în perioada 1943-1944, publicate în volumul Sub camuflaj (Cartea Românească, 1978). Acest audiobook, cu vocea gravă a scriitoarei, nu este doar o frântură din viaţa Mariei Banuş, ci, mai mult decât atât, este cronica unei societăţi aflate sub semnul tensiunilor istoriei. Documentul audio a apărut la două luni de la împlinirea a 100 de ani de la naşterea poetei Maria Banuş, pe 10 aprilie.

 

Nicolae Stan

Apă neagră

Editura  Cartea românească

Ediţia a doua, revizuită. „Ce se ascunde în spatele unei fotografii de nuntă din perioada interbelică şi cum pot nuntaşii hieratici, surprinşi spre aducere-aminte pe cartonul sepia, să depună mărturie despre icsul apărut misterios pe chipurile lor?

Nicolae Stan scrie un roman de suspans şi în acelasi timp reconstituie o epocă aflată, încă, sub semnul întrebarilor fără răspuns. Din gesturi şi fapte cotidiene, rapoarte informative ale Serviciilor de Securitate, dosare de urmărire, documente şi studii socio-antropologice, portrete de victime şi călăi, se profilează doar o parte de lume – în aparenţă – pe fundalul căreia curge implacabil o apă neagră, al cărei vuiet tulbură sunetul grav al unei istorii greu încercate.”

 

Mo Yan

Baladele usturoiului din Paradis

Editura Humanitas fiction

Traducere din chineză şi note de Luminiţa Bălan. Eroii acestui roman sunt un număr de ţărani chinezi săraci, dintr-o provincie îndepărtată a Chinei, obligaţi de statul comunist să cultive usturoi pentru supravieţuire. Fireşte că are loc o revoltă spontană, cu consecinţe dramatice, iar multe dintre faptele lor lipsite de glorie ajung balade. Din păcate, oricât de talentat deste autorul care a şi luat Premiul Nobel pentru literatură în 2012, sunt atât de numeroase scenele mizere care etalează subumanul şi ce e mai rău în om, încât romanul e greu de citit, e nevoie de un mare efort să continui lectura. Dar Mo Yan e ferm, o şi spune într-un fel de prefaţă: „Romanul de mari dimensiuni nu-şi poate sacrifica demnitatea cuvenită doar pentru a fi pe placul acestei epoci aflate în căutarea senzaţionalului. Nu poate să-şi scurteze lungimea, să-şi diminueze densitatea şi să-şi micşoreze dificultatea doar de dragul anumitor cititori.”

 

Adriana Lisboa

Simfonie în alb

Editura Univers

Traducere şi note de Laura Bădescu. „Drama plină de diezuri şi bemoluri a celor două personaje centrale, surorile Maria Ines şi Clarice. Reîntâlnindu-se după mulţi ani, femeile sunt puse faţă în faţă cu anii copilăriei şi ai tinereţii, cititorul descoperind, în umbrele care au devenit în prezent, indicii ale durerilor şi ale alegerilor nefericite din trecut. Cu o eleganţă şi o muzicalitate ale frazei demne de o pasionată de flaut şi jazz, Adrianei Lisboa îi reuşesc admirabile volute printre planuri temporale, fire narative şi tablourile vivante ale personajelor. La povestea ratărilor Mariei Ines şi ale lui Clarice iau parte părinţii (o mamă bolnavă şi un tată alcoolic), bărbaţii cu care s-au căsătorit şi cei pe care i-au iubit, dar şi secvenţe sugestive din istoria bulversată a Braziliei, desfăşurate de-a lungul unei întregi generaţii.”

 

Sorin Preda

Moromeţii

Ultimul capitol

Editura Eikon

O carte care a apărut acum câţiva ani, premiată de Academia Română, relansată, revizuită şi adăugită  anul trecut. Apare în seria „Totul despre...”. Totul despre Marin Preda. O serie de dialoguri, amintiri culese de la cei din familie, din amintirile celor care, într-un fel sau altul, „au jucat roluri” închipuite în romanul „Moromeţii”, din amintirile câtorva scriitori care l-au cunoscut îndeaproape, ale câtorva scriitori care s-au învârtit în jurul lui Marin Preda, ale câtorva cunoscuţi, din mărturisirile câtorva prieteni. Sorin Preda îi este celebrului scriitor nepot de frate, fiul lui Alexandru Călăraşu, născut Preda, mezinul. Sorin Preda mărturiseşte că nu a îndrăznit niciodată să deschidă un reportofon în prezenţa maestrului, cu atât mai mult că era unchiul său. Însă a înregistrat câteva casete audio cu oameni din Siliştea-Gumeşti, satul natal al Călăraşilor, pe care i-a căutat, i-a întâlnit şi care l-au cunoscut de mic pe romancier, a înregistrat rude, vecini, profesori, învăţători, foşti colegi de şcoală, prieteni din copilărie, dar casetele, cu timpul, s-au demagnetizat şi totul s-a pierdut.