Cât poate câştiga în medie un angajat din uzina Daimler de la Sebeş

Autor: Bogdan Alecu 23.06.2014

Un angajat al uzinei Daimler din Sebeş, unde constructorul german produce unele dintre cele mai avansate cutii de viteze ale sale, a avut în 2013 un salariu mediu net de 1.700 de lei, salariu ce este cu aproape 30% mai mare decât media din judeţ . De asemenea, salariul acestora a crescut de la 1.500 la 1.700 de lei anul trecut, potrivit informaţiilor oficiale ale companiei. În 2013 compania Star Transmission a avut în medie 1.004 salariaţi, faţă de 751 în 2012 şi o cifră de afaceri de 38,2 mil. euro, în creştere de la 28 mil. euro în anul precedent. Pe de altă parte, în Germania compania plăteşte în medie salarii de cel puţin zece ori mai mari comparativ cu România.

Star Transmission va extinde capacitatea de producţie la uzina din Sebeş printr-o nouă investiţie de 300 mil. euro ce va crea 500 de noi locuri de muncă, pe lângă cele 1.200 din prezent.

Compania a demarat anul trecut montajul de cutii de viteze automate cu 5 trepte, acest model fiind regăsit pe utilitara Vito, iar la nceputul acestui an compania a demarat producţia transmisiilor automate 7G-DCT cu şapte trepte şi dublu ambreiaj. Acest model echipează automobilele cu tracţiune faţă ale Mercedes-Benz din gama compactă, precum A şi B-Klasse, dar şi noul crossover GLA sau coupe-ul în patru uşi CLA, toate realizate pe aceeaşi platformă tehnică.

Pasul următor îl va reprezenta cutia de viteze automată 9G-Tronic, ce a intrat în producţie deja la uzina din Unterturkheim, iar din 2016 va intra în producţie la Sebeş. 

Cutia de viteze 9G-Tronic se va regăsi pe toate modelele cu tracţiune spate începând cu gama medie (C-Klasse) şi până la cea de top (S-Klasse), inclusiv pentru versiunile echipate cu sisteme hibride de propulsie.

În 2008 Daimler a luat în calcul construcţia unei uzine de maşini ”n România, dar a ales Ungaria, unde a investit 1 mld. euro la Kecskemet. Decizia a fost luată în condiţiile în care Ungaria are deja o reţea de autostrăzi, în timp ce la acea vreme România nu avea nici măcar ca proiect un drum de mare viteză pe coridorul IV transeuropean, de la Nădlac spre Sibiu, respectiv Bucureşti.

Construcţia noii hale de producţie a demarat la mai puţin de cinci luni de când guvernul a inaugurat trei din cele patru tronsoane ale autostrăzii Orăştie-Sibiu (A1) de pe Coridorul IV transeuropean.