Cu ce rămâne România după demisia lui Şova. Proiecte de drumuri „pe hârtie“, 116 kilometri de autostrăzi inauguraţi, dar începuţi în mandatele altor miniştri

Dan Şova, cel care a avut pe mână autostrăzile şi drumurile naţionale în ultimul an şi jumătate, fie din postura de ministru al marilor proiecte de infrastructură, fie din cea de ministru al transporturilor, a demisionat din guvern lăsând în urmă o reţea de 645 de kilometri de autostrăzi, niciun proiect de concesiune care să fi avut un debut concret, dar cu promisiunea că în şase ani România va avea 3.000 de kilometri de autostrăzi.

„Întotdeauna se putea mai bine, dar pentru prima oară în istoria României am inversat paradigma. Înainte se discuta că avem prea mulţi bani şi nu suntem capabili să facem proiecte, astăzi avem foarte multe proiecte pentru câţi bani avem“, a spus Şova în cadrul unei conferinţe de presă, întrebat de ZF dacă este mulţumit de activitatea sa din ultimul an şi jumătate ca ministru al marilor proiecte de infrastructură (decembrie 2012-martie 2014), respectiv de ministru al transporturilor (martie 2014-iunie 2014).

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), una dintre cele mai bogate instituţii de stat, cu bugete anuale de 1,5-2 miliarde de euro, a fost mutată de la Ministerul Transporturilor în subordinea lui Şova în momentul în care acesta a devenit ministru delegat pentru proiecte de infrastructură, în urmă cu un an şi jumătate.

Odată cu numirea sa ca ministru al transporturilor, în martie, CNADNR a rămas în continuare în subordinea Departa­mentului pentru Proiecte de Infrastructură, însă Şova a fost cel care s-a ocupat în continuare de activitatea companiei de drumuri şi a făcut anunţuri publice cu privire la proiectele acesteia.

Pe perioada mandatului său, Şova a inaugurat circa 116 kilometri din cei 645 de kilometri pe care reţeaua românească de autostrăzi îi are în prezent, însă niciunul dintre proiectele finalizate în ultimul an şi jumătate nu au fost început de Şova, ci în mandatele anteriorilor miniştri ai transporturilor. Şova a mai spus că în perioada guvernului Ponta, deci în ultimii doi ani, au fost inauguraţi în total 242 de kilometri de autostrăzi. 
 

3.000 km de autostrăzi până în 2018-2020

În mandatul lui Şova, guvernul Ponta a creionat planul „România 100“, prin care a anunţat că până în 2018-2020 România va avea încă 2.440 de kilometri de autostrăzi, în plus faţă de cei 645 de kilometri deja existenţi.

„În 2014 vor fi inauguraţi circa 100 de kilometri de autostrăzi, iar începând de anul viitor ritmul de construcţie va fi de 250 de kilometri pe an“, a explicat Şova. Pentru a atinge acest obiectiv, în ultimele luni CNADNR a scos la licitaţie realizarea de studii de fezabilitate pentru 1.800 de kilometri de autostrăzi, precum şi construirea a 115 kilometri de autostrăzi. Deo­camdată licitaţiile se află în faza de primire şi evaluare a ofertelor.

De asemenea, în mandatul lui Şova au fost demarate procedurile pentru trei proiecte de concesiune, şi anume, autostrăzile Comarnic-Braşov, Craiova-Piteşti şi centura de sud a Capitalei în regim de autostradă.

Construcţia nu a început încă pe niciuna dintre cele trei autostrăzi, singura şosea pentru care au fost aleşi constructori fiind Comarnic-Braşov.

În ultimele luni, Şova spunea că în iunie ar urma să fie semnat primul contract de concesiune, pentru Comarnic-Braşov.

„S-a întârziat (cu semnarea contractului – n.red.), motivul fiind legat de discuţiile dintre câştigători (consorţiul Vinci-Aktor-Strabag – n.red.) şi finanţatorii instituţionali, BERD, BEI şi Banca Mondială. Nu a depins de guvern, de CNADNR, de ministrul transporturilor sau de ministrul de­legat pentru infrastructură“, a afirmat Şova, pre­cizând că semnarea contractului este „iminentă“.
 

A reziliat contractul cu Bechtel

Un punct „fierbinte“ în mandatul lui Şova a fost rezilierea contractului de construcţie a Autostrăzii Transilvania, încheiat în urmă cu un deceniu cu americanii de la Bechtel. Acest contract a fost considerat unul dintre cele mai păguboase încheiate de statul român, în contextul în care România a plătit 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizaţi şi alţi circa 60 de kilometri doar pe jumătate construiţi. Cu toate acestea, contractul iniţial cu Bechtel nu a fost găsit nici până acum. Rezilierea contractului a iscat controverse în contextul în care mama vitregă a lui Şova, Ana Diculescu Şova, este asociată în firma de avocatură NNDKP, cea care a consiliat Bechtel în închierea contractului cu statul român.

Printre celelalte realizări pe care Şova le-a adus în discuţie se numără absorbţia de fonduri europene în 2013 (580 mil. euro), promovarea unor noi proiecte de autostrăzi dar şi scăderea cheltuielilor cu deszăpezirea

Şova (PSD) a adăugat că demisia sa din funcţia de ministru al transporturilor este legată de intenţia sa de se afla „în prima linie pentru bătălia electorală pentru prezidenţiale“, rolul său principal fiind acela de „soldat credincios al partidului“. El a mai spus că are convingerea că la alegerile prezidenţiale candidatul PSD va fi premierul Victor Ponta.

El a precizat că în perioada următoare va prezenta prim-ministrului demisia din funcţia de ministru al transporturilor. Potrivit Gândul.info, fostul ministru de interne Ioan Rus ar urma să preia funcţia de ministru al transporturilor. Ioan Rus a mai fost ministru în primul guvern Ponta, dar şi-a dat demisia după începerea suspendării preşedintelui Traian Băsescu, din cauza problemelor legate de listele electorale.