Cum explică Transporturile dezastrul de la fondurile europene pe infrastructură: „Absorbţia se face în a doua parte a anului“

România a atras până la finalul lunii mai doar o treime din cele 4,4 miliarde de euro pe care Comisia Europeană le-a alocat pe programul de finan­ţare cu fonduri europene a infrastructurii de transport (POS-T) pentru perioada 2007-2013. Deşi este într-o cursă contra cro­no­metru, în care mai poate atrage celelalte 3 mld. euro disponibile doar până la finalul lui 2015, statul a autorizat cereri de rambursare a banilor europeni de doar 53 de milioane de euro în primele cinci luni ale anului. „Absorbţia pe POS-T se face în a doua parte a anului“, este justificarea ministrului de­misionar al transporturilor Dan Şova.

În ciuda faptului că România mai are la dispoziţie doar un an şi jumătate pentru a atrage 3 mld. euro – sume necon­sumate de la Comisia Europeană prin programul

POS -T -, în primele 5 luni ale anului statul român a autorizat transmiterea către Bru­xelles a unor cereri de rambursare de doar 53 mil. euro, adică există un „grad de auto­rizare“ de 4,2% din suma totală de 1,24 mld. euro pla­nificată a fi atrasă în 2014, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Auto­ritatea de Mana­gement pentru Programul Ope­ra­ţional Sectorial Transport (AMPOST).

Potrivit informaţiilor de pe site-ul AMPOST, gradul de autorizare reprezintă „valoarea cheltuielilor eligibile autorizate de AMPOST raportată la valoarea totală a cheltuielilor eligibile planificate de bene­ficiar pentru anul 2014“. Cu alte cuvinte, gradul de autorizare este ceea ce a aprobat AMPOST spre a trimite la decon­tare  (rambursare) către Uniunea Euro­pea­nă comparativ cu cât şi-a propus.

Întrebat de ZF de ce gradul de autorizare este atât de mic în primele 5 luni ale anului, Dan Şova, ministrul demisionar de la Transporturi, a spus în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc marţi că „în general absorbţia la POS-T se face în a doua parte a anului“. De asemenea, el a precizat că nu se poate vorbi despre absorbţie în adevăratul sens al cuvântului, ci de „fonduri întoarse de la groapă“, referindu-se la faptul că în primii ani ai exerciţiului financiar 2007-2013 statul român a reuşit să ia de la Comisia Europeană foarte puţini bani pe infrastructura de transport. Întrebat dacă în a doua parte a anului statul va deconta restul de peste 95% din sumele planificate pentru 2014, Şova a răspuns afirmativ.

„Într-adevăr, există o anumită sezo­nalitate (în absorbţia de fonduri euro­pene pe POS-T – n.red.). S-a putut constata în fiecare an că gradul de absorbţie creşte semnificativ în a doua parte a anului. În primele două-trei luni ale anului nu se lucrează (pe şantiere – n.red.), astfel că de-abia în a doua parte a anului se înregistrează creşteri semnificative ale decontărilor“, spune Leonard Orban, fost ministru al afacerilor europene.
 

Al doilea semestru, „vedeta“ fondurilor europene

Anul trecut, la începutul lunii ianuarie statul român avea trimise către Bruxelles cereri de decontare pe POS-T în valoare totală de 467 de milioane de euro.

La aceeaşi dată, statul primise de la Co­misia Europeană un total de 295 mil. euro prin POS-T, arată datele de pe site-ul Minis­terului Fondurilor Euro­pene. La mijlocul anului 2013, adică la finalul lunii iunie, valoarea cererilor de decontare crescuse uşor, la 520 mil. euro, în timp ce de la Bru­xelles statul român nu mai primise nici mă­car un euro în plus faţă de începutul anului.

La finalul anului 2013 însă, România trimisese cereri de decontare a cheltuielilor în valoare de 1,38 miliarde de euro, în timp ce plăţile de la Comisia Europeană crescuseră de aproape trei ori, la 876 mil. euro.

AMPOST nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF cu privire la motivul pentru care gradul de autorizare în primele 5 luni ale anului a fost scăzut, dar nici care este plafonul de dezangajare (practic, ţinta de absorbţie asumată, care dacă nu este atinsă, există risc de pierere de fonduri la sfârşitul anului) pentru 2014 pentru finanţarea europeană venită din Fondul de Coeziune, respectiv din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, România a devenit beneficiară a mai multor programe de finanţare din bani europeni, cel mai mare fiind cel dedicat infrastructurii de transport, prin care autorităţile de la Bucureşti primeau 4,413 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.

Din această sumă, guvernul a reuşit să tragă de la Uniunea Eruopeană până la sfârşitul lunii mai a acestui an doar 1,38 de miliarde de euro, echivalentul a puţin peste 31% din alocarea totală, astfel că mai are timp până la finalul anului viitor să atragă circa 3 miliarde de euro. În timp ce în România reţeaua de autostrăzi are sub 650 kilometri, iar trenurile de călători merg cu doar 43 de kilometri pe oră în medie, banii de la Comisia Europeană sunt neconsumaţi.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât în primii doi ani, 2007 şi 2008, nici măcar un euro nu a venit de la Bruxelles pentru proiectele de infrastructură de transport, iar în 2010, 2011 şi 2012 sumele atrase au fost mici, ajungând la un total de sub 300 de milioane de euro.

Mai mult, în prima jumătate a anului 2013, fondurile europene alocate prin POS-T au fost blocate, astfel că toate plăţile de la Bruxelles pentru infrastructura de transport au fost suspendate. Abia în vara anului trecut rambursările au fost deblocate, iar până la finalul lui 2013 România reuşea să ajungă la plăţi de la Comisia Europeană de 876 de milioane de euro, echivalentul a sub 20% din banii alocaţi prin POS-T. Plăţi mai mari au fost realizate în luna februarie a acestui an.

România a atras până la finalul lunii mai circa 34%, echivalentul a 6,6 miliarde de euro, din suma totală pe care o poate primi de la Uniunea Europeană în exerciţiul financiar 2007-2013 prin cele 7 programe (POS-T, POS Competitivitate, Programul Operaţional Regional, POS Asistenţă Tehnică, POSDRU, POS Mediu, POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative).

Guvernul mai are la dispoziţie un an şi jumătate, adică până la finalul lui 2015, pentru a finaliza proiectele de investiţii începute şi pentru a „înghiţi„ restul de până la 19,2 miliarde de euro, cât înseamnă alocarea totală de fonduri structurale în perioada 2007-2013.

Anul trecut a fost cel mai bun an pentru absorbţia de fonduri europene, în contextul în care s-au făcut decontări pentru proiecte cu valori mari, suma nou intrată în 2013 fiind de 2,8 miliarde de euro.

Dintre toate cele şapte programe prin care România aduce în economie bani de la Bruxelles, cel mai bine stă Programul Operaţional Regional, cu o absorbţie totală de 1,85 miliarde de euro la finalul lunii mai, iar podiumul este completat de programele de infrastructură  - POS-T (1,38 miliarde de euro) şi PO Mediu (1,25 miliarde de euro).
 

Un subiect fierbinte şi pentru al şaptelea ministru al transporturilor din ultimii doi ani şi jumătate

Sarcina noului ministru al transporturilor Ioan Rus (59 de ani) este una dintre cele mai dificile pe zona absorbţiei fondurilor europene pentru infrastructură de transport, el trebuind să coordoneze absorbţia a 3 miliarde de euro într-un an şi jumătate, după ce în şapte ani şi jumătate România nu a luat decât 1,3 miliarde de euro de la UE. Ioan Rus, fost ministru al internelor în cabinetele Năstase şi Ponta I, urma să depună aseară jurământul ca ministru al transporturilor după ce Dan Şova şi-a anunţat marţi demisia.

Citiţi pe www.zf.ro cine este Ioan Rus, puternic lider al PSD şi şef al „grupului de la Cluj“, de două ori ministru de interne