Liderii UE, mai îngăduitori între ei: dacă faceţi reforme, oferim răgaz pentru îndeplinirea criteriilor bugetare

Germania nu va face anul viitor datorii noi, o premieră în ultima jumătate de secol, în timp ce şefii de state şi de guverne prezenţi la sum­mitul UE de săptămâna trecută au convenit să relaxeze disciplina bugetară dacă se angajează să implementeze reforme, ceea ce subliniază clar decalajul dintre cea mai mare economie europeană şi restul Europei.  

Germania, principala ţară către care se în­dreaptă exporturile româneşti, nu îşi va asuma da­to­rii suplimentare în bugetul de stat pentru 2015, pentru prima dată din 1969. Guvernul ger­man intenţionează să nu îşi asume datorii noi nici în 2016, 2017 sau 2018, potrivit proiectului de bu­get văzut de Wall Street Journal. Berlinul în­cear­că astfel să le demonstreze partenerilor euro­peni că reformele economice structurale sunt benefice.

În schimb, liderii UE au semnalat la sum­mi­tul european că sunt gata să le ofere statelor mem­bre un răgaz suplimentar pentru a-şi con­soli­da bugetele atâta timp cât continuă refor­mele economice.

Presaţi de premierul italian Matteo Renzi, li­derii europeni au adoptat un text comun în care promit să „utilizeze cât mai bine“ fle­xibilitatea regulilor bugetare ale Pactului de Stabilitate şi  Creştere, notează agenţia Thom­son Reuters. Acordul are ca scop coordonarea politicilor bugetare în UE. 

Renzi, a cărui ţară are a doua datorie ca mă­­ri­me din Europa, de 135% din PIB, a făcut presiuni, de când a devenit premier în februarie anul acesta, pentru o interpretare a regulilor bu­ge­tare orientată mai mult spre creş­terea eco­no­mică deoarece Ita­lia nu îşi poate plăti da­toriile în lip­sa unei creşteri economice mai accelerate.

„Dacă o ţară aplică refor­me struc­turale serioase, are drep­tul la fle­xibilitate, acesta este cel mai im­por­tant ar­gu­ment politic“, a de­cla­rat Renzi după încheierea sum­mi­tu­lui. El a numit noua re­to­rică „un punct de cotitură“ pentru Europa.

Cancelarul german Angela Merkel a subliniat însă că decizia pri­vind acordarea unui ră­gaz su­pli­mentar va apar­ţine Comisiei Euro­pene şi nu statelor membre. „Utilizarea cât mai bună a flexibilităţii nu înseamnă utilizarea la maximum, ci utilizarea cea mai potrivită în situaţia respectivă“, a explicat Merkel.

Potrivit regulilor Uniunii Europene, guver­nele trebuie să ajungă la un buget echilibrat sau excedentar, excluzând veniturile şi cheltuielile extraordinare şi efectele ciclului de business. Limita deficitului bugetar tolerată de regulile UE este de 3% din PIB.  De asemenea statele trebuie să-şi reducă datoriile publice la sub 60% din PIB.

Dar regulile mai spun şi că guvernele pot beneficia de mai mult timp pentru a atinge echili­brul bugetar dacă realizează refor­me cu un impact pozitiv ve­rificabil asupra creşterii eco­nomice – o opţiune care nu a fost folosită până în prezent.

„Ar trebui acordată o atenţie specială reformelor structurale care accelerează creşterea şi îmbunătăţesc sustenabilitatea bu­getară, inclusiv printr-o eva­lua­re adecvată a măsurilor buge­ta­re şi a reformelor struc­turale, utilizând în cel mai bun mod cu putinţă fle­xibilitatea regulilor existente ale Pactului de Sta­bilitate şi Creştere“, arată textul asupra că­ruia s-au pus de acord liderii europeni.

Tot la summitul UE, liderii europeni l-au vo­tat pe Jean-Claude Juncker, fostul preşedinte al Eurogroup, pentru şefia Comisiei Europene, cu 26 de voturi pentru şi două împotrivă - Marea Britanie şi Ungaria. Pentru ca Juncker să ajungă preşedintele CE, trebuie să primească şi votul Parlamentului European.