Radu Crăciun: Având în vedere că piaţa e deja lichidă, BNR mai bine ar reduce dobânda

Autor: Claudia Medrega 30.06.2014

Analiştii susţin că BNR ar trebui să continue relaxarea politicii monetare în şedinţa de politică monetară de marţi şi în lunile următoare, însă părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte instrumentele cele mai adecvate, respectiv diminuarea rezervelor minime obligatorii (RMO), reducerea do­bânzii-cheie (3,5% pe an acum) sau un management adecvat al lichidităţii.

În ianuarie BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,75% pe an, precum şi ratele rezervelor minime obliga­to­rii (RMO) la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor mi­nime obligatorii la va­lută de la 20% la 18%. Iar după această decizie a mai ur­mat o singură reducere a dobânzii-cheie, până la 3,5%, în februarie.

Surse oficiale citate de Mediafax susţin că BNR va reduce marţi ratele apli­cate la rezervele mini­me obligatorii în valută, în pre­zent la 18% din pasi­vele băncilor, ca răspuns la mă­surile BCE de relaxare monetară, iar din toam­nă ar putea să reînceapă scăderea do­bânzilor dacă prog­noza de inflaţie va coborî sub 3%.

„Nu cred că scăderea ratei rezervelor minime obligatorii este utilă, având în vedere lichiditatea deja crescută a pieţei. Mi se pare de aşteptat ca dobânda-cheie să scadă având în vedere condiţiile existente“, a spus Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.

Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru, econo­mis­tul-şef al Raiffeisen Bank, pariază pe instru­mentul managementului lichidităţii, susţinând că acesta este mult mai puternic decât o ajustare a dobânzii-cheie şi este pre­ferat de către banca centrală.

În ceea ce priveşte rezervele minime obli­gatorii, Dumitru aminteşte că lichi­ditatea pe piaţa monetară este foarte mare şi nu s-ar justifica acum o diminuare a RMO la lei. Iar ajustarea RMO la valută ar stimula procesul de reducere a expunerilor băncilor. Tot­oda­tă, diminuarea RMO la valută ar îmbunătăţi re­zultatul operaţional al băncii centrale.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank spune că dobânda de politică monetară pare ghidată de aşteptările pe termen mediu, iar managementul lichidităţii este ghidat de perspec­ti­vele pe termen scurt, po­trivit abordării de până acum a băncii centrale, şi susţine că nu vede de ce BNR ar schimba această abordare.

„Dobânda-cheie pa­re ghidată de aştep­tările inflaţioniste pe ter­men mediu. Pe termen scurt avem foarte mari şan­se ca in­flaţia să co­boare sub 3% până la sfâr­şitul anu­lui. Însă inflaţia pe termen me­diu este în jur de 3%. Dacă s-ar lua în ca­lcul inflaţia pe termen mediu, o dobândă-cheie de 3,5% este potrivită. Cel mai probabil sce­na­riu este ca BNR să nu mai reducă dobânda-che­ie, deşi şansele au crescut“, a arătat Dumitru.

Relevanţa dobânzii de politică monetară a scăzut, apreciază Dumitru. Astfel, de facto, politica monetară este mai relaxată, în condiţiile în care dobânzile efective din piaţa monetară sunt mai mici decât dobânda-cheie.

 „Pare că BNR este mai confortabilă cu o dobândă-cheie mai stabilă şi un management mai activ al lichidităţii“, a mai spus Dumitru.

A trecut aproape un an de când BNR a dat startul ciclului de reducere a dobânzii-cheie, de la 5,25% până la 3,5%. Însă, cele şase ajustări succesive nu au reuşit să aducă creditarea în teritoriul pozitiv, volumul creditelor totale acordate sectorului privat bătând pasul pe loc.

În urma relaxării politicii monetare banii s-au ieftinit pe piaţa monetară, indicatorul Robor la 3 luni, folosit ca reper de preţ în majoritatea contractelor de credite de retail în lei, cobor‚nd spre 3% şi uneori chiar sub acest nivel. Dar dobânzile Robor au fluctuat vizibil, făcând şi salturi de 2% în perioade scurte, de circa o săptămână. Iar bancherii au transmis mai departe către clienţi volatilitatea ratelor din piaţa monetară.

Analistul Aurelian Dochia apreciază că singura măsură care ar putea avea efect în prezent este reducerea rezervelor minime obligatorii, cel mai probabil urmând să se reducă RMO la valută. „Trebuie să ne apropiem de zona euro şi din perspectiva dobânzii şi a rezervelor minime obligatorii având în vedere apropierea termenului pentru adoptarea euro. O decizie de reducere a RMO este de aşteptat şi va fi o tendinţă pe termen mai lung. Cred că ar trebui redusă RMO la valută“ spune Dochia.