Isărescu: Nu vrem să ne jucăm cu dobânda. Mi se pare periculoasă descurajarea economisirii prin reducerea dobânzilor la depozite

Autor: Claudia Medrega 02.07.2014

BNR a decis să menţină dobânda de politică monetară la 3,5%, în condiţiile în care apreciază că nu este încă certă consolidarea pe termen mediu a traiectoriei de scădere a inflaţiei, dar şi pentru a nu descuraja procesul de economisire, guvernatorul Mugur Isărescu făcând trimitere la graba unor bancheri de a reduce dobânzile la depozite.

Banca centrală mizează pe stimularea cre­di­tării prin continuarea programului de ajus­tare a rezervelor minime obligatorii şi pe ma­nage­mentul lichidităţii şi vorbeşte despre o „conduită prudentă“ a politicii monetare şi o „dozare judicioasă“ a instrumentelor sale în concordanţă cu evoluţiile interne şi ale me­diului internaţional.

„Dobânda la 3,5% a fost bine poziţionată. Suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic reconsiderare. Să vedem în ce măsură tra­iec­toria este una de durată. Nu vrem să ne ju­căm cu rata de politică monetară în sus şi în jos. Când luăm o hotărâre vrem să fim siguri că ni­velul la care ne vom situa oferă probabilitate mini­mă de revenire“, a declarat ieri Isărescu la brie­fing-ul de presă de după şedinţa de politică monetară.

A trecut circa un an de când BNR a dat startul ciclului de reducere a dobânzii-cheie, de la 5,25% până la 3,5%. Însă, cele şase ajustări succesive nu au reuşit să aducă creditarea în teritoriul pozitiv, volumul creditelor totale acordate sectorului privat bătând pasul pe loc. Pe măsură ce BNR a redus dobânda-cheie bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi îngroaşe marjele de profit.

Guvernatorul BNR a adus în discuţie do­bân­zile real negative existente la nivel euro­pean şi a susţinut că nu vede necesar ca şi în România să fie descurajată economisirea.

„În multe ţări are loc o adevărată repre­siu­ne financiară -  dobânzile real negative. Cel care economiseşte este într-un fel penalizat. Eu per­sonal şi majoritatea membrilor consiliului de administraţie împărtăşim acest punct de ve­dere - nu văd deloc necesară ca să nu spun că mi se pare neeficientă sau chiar periculoasă, o alu­necare în direcţia în care şi noi în România să descurajăm economisirea. Este un punct de ve­dere foarte important în deciziile noastre vi­itoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite“.

Banca Centrală Europeană a dus dobânda la depozite pentru prima dată sub 0% pentru a descuraja băncile comerciale să-şi păstreze banii la BCE, iar instituţia se pregăteşte să achiziţioneze instrumente financiare în care sunt împachetate credite destinate companiilor mici şi mijlocii. De asemenea, banca centrală a zonei euro a anunţat împrumuturi ieftine pentru bănci. În timp ce economia globală este în curs de redresare, situaţia din zona euro continuă să fie precară.

BNR pune în continuare accentul pe managementul lichidităţii pentru a încuraja reducerea dobânzilor la împrumuturi şi creditarea.

“Cu managementul lichidităţii, experienţa ne-a arătat că suntem mult mai eficienţi în a încuraja băncile să reducă dobânzile la creditare. Este vorba de maniera în care dozăm instrumentele. Mult mai eficient pentru asemenea perioadă şi situaţii este managementul lichidităţii decât rata dobânzii de politică monetară”, consideră Isărescu.

Creditul total acordat sectorului privat a continuat să înregistreze un ritm anual negativ pe fondul evoluţiei divergente a componentelor sale.

Banca centrală remarcă accelerarea dinamicii pozitive a împrumuturilor în monedă naţională. Îmbunătăţirea evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională a fost încurajată de scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară şi îmbunătăţirea condiţiilor lichidităţii pe piaţa monetară.

Pe de altă parte, banca centrală observă contracţia de durată a creditului în valută a cărui pondere în total a coborât la nivelul de 58,6%, de la 62,4% în iunie 2013.

Pentru a stimula revigorarea creditării, BNR a decis ieri să pună la dispoziţia băncilor circa 500 mil. euro prin tăierea cu două puncte procentuale a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută, de la 18% la 16%.

Aceasta este a doua ajustare a RMO la valută din acest an. La începutul lunii ianuarie banca centrală a redus ratele RMO la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%, eliberând astfel lichidităţi în piaţă de 4 mld. lei şi 500 mil. euro.

Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%).

O parte din lichidităţile eliberate în piaţă au fost repatriate la băncile-mamă, dar guvernatorul BNR susţine că nu trebuie "dramatizat", în condiţiile în care băncile au exces de lichiditate atât în lei, cât şi în valută.

"Evoluţia creditului este legată de transformări structurale, de situaţia creditelor neperformante, de o anumită stare de neîncredere între bănci şi clienţi, pe care încercăm s-o atenuăm inclusiv prin măsuri pozitive de politică monetară, printr-un climat stabil. Iar o parte dintre aceşti bani (eliberaţi la începutul anului de BNR - n.r.) au fost folosiţi fie pentru acoperirea unor datorii sau pentru noi credite. Este foarte greu, dacă nu imposibil, să urmăreşti traseul fiecărui euro care pleacă din rezerva obligatorie”.

În ceea ce priveşte noua ajustare a RMO la valută, Isărescu admite că este posibil ca unele bănci să utilizeze aceşti bani pentru o creditare mai activă în valută.

“De la caz la caz, de la bancă la bancă, nu excludem nici situaţia ca o parte din bani vor fi folosiţi la o creditare mai activă în valută. Scăderea creditului în valută este semnificativ, putem vorbi chiar de o contracţie. Deci nu ne deranjează în aceste condiţii creditarea în valută, dacă se adresează debitorilor existenţi sau viitori care nu sunt expuşi riscului valutar, exportatori sau investitori străini. Încetinirea scăderii creditului în valută în aceste condiţii cred că nu este un lucru rău. Ne va ajuta să ajungem cu datele privind creditul total, lei şi valută, pe teren pozitiv”, a declarat Isărescu.

 

CE SPUN ANALIŞTII DESPRE DECIZIA BNR DE A REDUCE REZERVELE MINIME LA VALUTĂ

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR

Procesul de scădere a rezervelor minime obligatorii este şi el parte a procesului de convergenţă prin care România se apropie de ţările mai avansate din regiune şi în final de zona euro. Din acest punct de vedere nivelul rezervelor minime obligatorii atât în lei, cât şi în valută este excesiv de ridicat şi este logic ca în anii următori să scadă substanţial. Pentru a înţelege cât de mult spaţiu de reducere a rezervelor mai este, să spunem că în Polonia nivelul lor este de 3,5%.

Valuta eliberată prin micşorarea rezervelor minime obligatorii va avea destinaţii diverse reflectând varietatea poziţiilor financiare şi a strategiilor pe care le au băncile din România. Unele dintre bănci vor utiliza lichidităţile eliberate la† susţinerea activităţii de creditare în valută, alte bănci vor rambursa unele linii de finanţare pe care le-au primit de la băncile-mamă.

Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank

Considerăm că reducerea ratei rezervelor minime obligatorii este justificată de relaxarea condiţiilor monetare din zona euro, precum şi de nevoia de a asigura convergenţa RMO din România comparativ cu regiunea ECE. Această reducere ar putea compensa evenutalele ieşiri de capital generate de expirarea unor titluri de stat în luna iulie, ce fuseseră cumpărate în bună parte de investitorii străini.

Chiar şi după reducerea de astăzi, România continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate niveluri ale rezervelor minime obligatorii din regiune. Istoric, rezervele minime obligatorii au fost utilizate ca pârghie pentru reglarea ratei de creştere a creditării, dar actualele reglementări prudenţiale reduc utilitatea acestora. În acest context, anticipăm o convergenţă între RMO din România şi cele din regiune.