Cum va ajunge prima şosea construită în concesiune să „înghită“ aproape 70 milioane de euro/km

Autor: Andreea Neferu 03.07.2014

Autostrada Comarnic-Braşov (53 km), prima din România care ar urma să fie construită în concesiune, va ajunge să coste în medie între 64 şi 70 mil. euro pe kilometru în cei 29 de ani de concesiune, devenind astfel cea mai scum­pă şosea realizată vreodată în România, potrivit calculelor ZF.

În total, autostrada Comarnic-Bra­şov va „înghiţi“ în cei 29 de ani de concesiune între 3,4 şi 3,7 mld. euro, potrivit unei analize a ZF care ia în calcul costul de construire, proiectare, project management şi consultanţă, cheltuielile cu dobânzile, dar şi întreţinerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani (aceasta din urmă se ridică la 973 mil. euro). Suma nu include taxe, impozite, alte costuri financiare sau inflaţia. Până acum, cea mai scumpă şosea a fost tronsonul Gilău-Câmpia Turzii-Turda, de pe Auto­strada Transil­vania, care a fost construit de americanii de la Bechtel cu un preţ mediu de circa 23 mil. euro/km, potrivit informaţiilor ZF.

Guvernul şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Dru­muri Naţionale din România (CNADNR) estimau la începutul acestui an că doar costul de construcţie şi proiectare al autostrăzii Comarnic-Braşov se va ridica la 1,8 mld. euro sau 28 mil. euro/km. CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediţiei dacă între timp estimările de costuri s-au modificat.

În acest context, apare întrebarea dacă nu ar fi mai eficient ca statul să construiască autostrada din bani publici sau fonduri europene. Statul va începe să plătească bani pentru autostrada Comarnic-Braşov din 2017, când şoseaua este estimată a fi finalizată, astfel că timp de 26 de ani guvernul de la Bucureşti va trebui să le restituie celor trei firme implicate în concesiune circa 11-12 milioane de euro lunar, potrivit calculelor ZF. O parte din aceşti bani vor fi plătiţi din taxa de autostradă pe care statul vrea să o introducă pe Comarnic-Braşov, estimată la începutul anului acesta să se ridice la circa 7,07 lei (1,5 euro) cu TVA inclusă.
 

Trafic insuficient pentru a amortiza costurile

În prezent, traficul mediu zilnic pe DN 1 între Comarnic şi Braşov variază între 10.500 şi aproape 20.000 de vehicule, potrivit Recensământului general al circulaţiei rutiere realizat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în 2010. Cu alte cuvinte, dacă traficul actual de pe DN 1 se va muta integral pe noua autostradă Comarnic-Braşov, taxa de autostradă ar aduce între 500.000 şi 1 milion de euro pe lună, astfel că restul de bani până la 11-12 milioane de euro ar trebui plătiţi din bugetul de stat către consorţiul de firme constructoare. Statul ar pu­tea încasa bani pentru plata autostrăzii Co­mar­nic-Braşov şi din spaţii pe care ar urma să le închi­rie­ze pentru benzinării sau alte spaţii comerciale, spre exemplu.

Pentru ca taxa de autostradă de 1,5 euro să acopere integral suma de 11-12 milioane de euro pe lună, autostrada Comarnic-Braşov ar trebui să genereze zilnic un trafic mediu de 245.000-265.000 de maşini, potrivit calculelor ZF.

De asemenea, dacă se ia în considerare traficul mediu actual de 20.000 de maşini pe zi de pe DN 1, pentru ca taxa de autostradă să finanţeze integral suma pe care statul o va datora consorţiului de firme constructoare aceasta ar trebui să se ridice la 18-20 de euro.
 

BERD: „Autostrada se află în stadiu incipient de evaluare“

Autostrada Comarnic-Braşov încă aşteaptă să găsească finanţare, la peste jumătate de an de la momentul la care au fost anunţate numele investitorilor privaţi care o vor realiza, francezii de la Vinci, grecii de la Aktor şi austriecii de la Stra­bag.  Modalitatea de finanţare a autostrăzii este cea mai importantă provocare pentru cei trei inves­titori privaţi şi pentru statul român. 

Momentan nu au fost anunţate numele băncilor comerciale care vor participa cu finanţare la acest proiect, dar ce se ştie este că printre instituţiile care analizează implicarea în concesiune şi poartă negocieri cu consorţiul de firme care va construi autostrada se numără Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

„Proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov se află într-un stadiu incipient de evaluare de către BERD şi din acest motiv, în acest moment nu putem răspunde întrebărilor“, au transmis reprezentanţii BERD la solicitarea ZF.

Pe de altă parte, Dan Şova, cel care a ocupat pâ­nă la finalul săptămânii trecute funcţia de mi­nis­tru al transporturilor, spunea în urmă cu o săp­tă­mâ­nă că semnarea contractului de concesiune pen­tru Comarnic-Braşov este „iminentă“, după ce an­te­rior atât el cât şi CNADNR anunţau că acest con­tract ar urma să fie semnat în luna iunie a acestui an.

La rândul lor, reprezentanţii grupului francez Vinci nu au răspuns întrebărilor ZF cu privire la data estimată de începere a lucrărilor pe Co­mar­nic-Braşov. „Nu putem face niciun anunţ în acest moment. Continuăm să lucrăm în intervalul de timp stabilit de guvern“, a spus Maxence Naouri, PR manager al Vinci.

Preşedintele Traian Băsescu a spus, săptămâna tre­cută, la învestirea noului ministru al trans­por­turilor Ioan Rus, că, din informaţiile sale, „deja s-au produs acte de corupţie“ în cazul contractului de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov.

 

2010: 4,8 miliarde de euro pentru 58 km de autostradă

Autostrada Comarnic-Braşov a fost scoasă la licitaţie în concesiune sau în parteneriat public-privat de trei ori în peste un deceniu. În 2003-2004 Guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii Comarnic-Braşov cu ajutorul investitorilor privaţi, care nu a mai fost însă pusă în practică.

În 2010, statul român a semnat contractul de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov (58 km) cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor, costul total al lucrărilor de proiectare şi construcţie ridicându-se la circa 1,57 mld. euro, urmând ca statul român să plătească timp de 25 de ani circa 4,8 mld. euro pentru autostradă (cheltuieli cu împrumutul principal şi cu cel subordonat, cheltuieli legate de operare şi întreţinere, taxe, impozite şi alte costuri financiare, inflaţie).

Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunţat unilateral de consorţiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilirea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care le-au avut părţile implicate în acest proiect pentru a motiva cauzele acestui eşec, potrivit informaţiilor ZF.
 

2014: 3,4-3,7 miliarde de euro pentru 53 km de autostradă

La finalul anului trecut, premierul Victor Ponta anunţa că prima autostradă peste munţi, Comarnic-Braşov, va fi construită în concesiune de consorţiul format tot din Vinci şi Aktor, la care s-au „aliat“ şi austriecii de la Strabag.

Autostrada Comarnic-Braşov ar urma să fie gata cel mai târziu în 2017, iar costul de proiectare, construcţie şi project management se va ridica la 1,8 miliarde euro, comparativ cu 1,2 miliarde de euro, cât estimase iniţial CNADNR.

În realitate însă, autostrada Comarnic-Braşov va „înghiţi“ în cei 29 de ani de concesiune între 3,4 şi 3,7 miliarde de euro, potrivit unei analize a ZF care ia în calcul costul de construcţie, proiectare, project management şi consultanţă, cheltuielile cu dobânzile, dar şi întreţinerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani. Suma nu include taxe, impozite, alte costuri financiare sau inflaţia. Mai mult, autostrada va fi mai scurtă decât anunţase iniţial CNADNR. Astfel, dacă în primă fază se discuta de o lungime de 58 de kilometri, până la urmă vor exista 53,2 kilometri de autostradă, la care se vor adăuga 7 kilometri de drum de legătură.