Bancherii austrieci şi-au redus expunerea locală cu 5 mld. euro faţă de vârful din 2011

Băncile austriece, care continuă să controleze aproape 37% din activele sistemului bancar din România, sunt sub presiune în aşteptarea rezultatelor exerci­ţiului de evaluare a calităţii activelor (AQR) derulat de Banca Centrală Europeană (BCE), expunerea pe Europa Centrală şi de Est – altădată un motiv de mare mândrie pen­tru bancherii din Viena, fiind privită acum drept un adevărat butoi cu pulbere.

Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, este până acum prima bancă austriacă ma­re care a anunţat brusc joia trecută o deci­zie de majorare a planu­lui de provizionare pe 2014 cu 700 mil. euro, până la 2,4 mld. euro, pen­tru a putea trece de eva­luare într-o manieră „confortabilă“. Vinova­te­le pentru acest salt al cos­tu­lui riscului: Unga­ria şi România. BCE este de aşteptat să publi­ce rezultatele evaluării în octombrie, înainte să îşi preia rolul-cheie în cadrul meca­nismului unic de supraveghere pe care se va baza Uniunea Bancară.

La nivelul anului trecut filialele din regiune ale băncilor din Austria acumula­se­ră provizioane de 8 mld. euro la o rată a creditelor neperformante de circa 15%, însă banca centrală de la Viena recomandă în raportul de stabilitate financiară publicat recent continuarea politicilor de provizio­nare şi de creştere a gradului de acoperire a ne­performantelor în mod adecvat în raport cu nivelul riscului.

În acest document România este pre­zentată într-un grafic ca având de departe cea mai ridicată rată a neperformantelor, de circa 30% la sfârşitul lui 2013, adică mult peste Slovenia şi Ungaria, o notă de subsol mă­run­tă precizând că este vorba despre creditele cla­sificate ca îndoielnic şi pierdere, în con­diţiile în care BNR publică acum rata cre­di­telor clasificate ca pierdere cu restanţe de peste 90 de zile şi/sau în cazul cărora s-au ini­ţiat proceduri judiciare, rată care se situa în aprilie 2014 la 22,2%. Un alt grafic arată că Ro­mânia, Ungaria şi Ucraina au cea mai proas­tă situaţie a profitabilităţii sistemelor ban­­care la nivelul regiunii cu excepţia Slove­niei, unde s-au acumulat doi ani de pierderi.