În 25 de ani nu am construit niciun kilometru de cale ferată

Un tren cu pasageri al CFR Călători parcurge în prezent ruta Bucureşti-Tulcea, adică 334 de kilometri de cale ferată în 5 ore şi 20 de minute, altfel spus circulă cu o viteză medie de nici 65 de kilometri pe oră, sub cea de dinainte  de anii ’90. Durata călătoriei cu tre­nul pe ruta Bucureşti - Buzău este cu 21 de minute mai mare faţă de acum 80 de ani. Şi exemplele pot continua.

Nicio schimbare în bi­ne nu a avut loc în ultimii ani în durata călătoriei cu trenul, deşi atât la CFR SA, compa­nia care administrea­ză re­ţeaua de cale ferată, cât şi la CFR Călători, trans­portatorul de stat, s-au adus echipe de manageri „profesionişti“.

„Este un dezastru. Nu am reuşit să reparăm reţeaua de cale ferată pe care am primit-o moştenire de la comunişti. Înainte de Revoluţie parcurgeam în două ore ruta Bucureşti-Constanţa cu trenul şi în trei ore şi jumătate Bucureşti-Tulcea. Acum din cauza că nu am reparat calea ferată de la Medgidia spre Tulcea sunt restricţii de circulaţie cu 40 km la oră“, a spus Iulian Măntescu, inginer feroviar.

Anul acesta calea ferată are un buget pentru reparaţii de 840 de milioane de lei (190 milioane de euro), la fel ca anul trecut, după cum afirmă el, însă banii nu se văd în liniile ferate. Mai mult, CFR Călători primeşte subvenţii anuale de 1,3 miliarde de lei (295 mil. euro) pentru a funcţiona, a adăugat el.

„Nu a interesat pe nimeni viitorul căii ferate şi cred că s-a întâmplat asta pentru că la calea ferată nu se poate fura atât de mult ca la autostrăzi şi şosele. Nu am reuşit să construim nici măcar un kilometru nou de cale ferată. Am modernizat doar Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti-Câmpina, dar acum se pare că nu reuşim să menţinem nici ce am modernizat (cu referire la furturile de cale ferată-n.red.), a spus Măntescu.

După ce statul a investit un miliard de euro în modernizarea liniei de cale ferată de pe Bucureşti-Constanţa, trenurile reuşesc să ajungă acum la destinaţie în două ore, dar în condiţiile în care circulă fără opriri intermediare.

„Cu o floare – Bucureşti-Constanţa - nu se face primăvară. Este nevoie de normalitate pe toate rutele. Deficienţele din sectorul feroviar sunt profund structurale, nu pot fi rezolvate cu o singură măsură. Este nevoie de investiţii semnificative. Deşi avem fonduri europene, nu le folosim“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia. Starea în care a ajuns calea ferată se datorează instabilităţii din conducerea Ministerului Transporturilor, unde s-au perindat tot felul de şefi care nu au venit cu o strategie clară şi eficientă, pe termen lung.

Ioan Rus, numit recent la conducerea Ministerului Transporturilor, este al şaptelea ministru al transporturilor din ultimii doi an şi jumătate. Astfel, de la începutul anului 2012 până în prezent în fruntea Ministerului Transporturilor s-au aflat Anca Boagiu (PD-L), Alexandru Nazare (PD-L), Ovidiu Silaghi (PNL), Relu Fenechiu (PNL), Ramona Mă­nescu (PNL), Dan Şova (PSD), iar acum Ioan Rus (PSD).

„Trebuie făcută ordine. Este nevoie de un plan de lungă durată şi de un management profesionisit care să aibă independenţă şi să îşi asume gestiunea companiilor. Nu sunt convins de echipa de manageri profesionişti de la companiile de cale ferată, noi nu am avut manageri pe care să îi testăm din punctul de vedere al performanţei în acest domeniu“, a completat Dochia.

În ianuarie anul trecut la CFR SA a fost adus management „privat“, pe poziţia de director general fiind numit iniţial grecul Dimitris Sophocleous, care a fost înlocuit la doar trei luni de George Micu şi ulterior de Ionel Voicu, iar din aprilie de Macarie Alexandru Moldovan. Altfel spus, compania a avut patru directori în mai puţin de un an şi jumătate.

Din martie anul trecut la CFR Călători a fost adusă o echipă de manageri „privaţi“. Alexandra Gătej, fost CEO al Unilver South Central Europe şi fost consilier prezidenţial, a fost numită preşedinte în consiliul de administraţie al companiei de stat. Chiar şi sub echipa de manageri profesionişti CFR Călători, cel mai mare transportator de pasageri pe calea ferată, a finalizat anul trecut cu pierderi operaţionale estimate la 390 mil. lei (89 mil. euro), faţă de nivelul de circa 537 de milioane de lei (122 mil. euro) în 2012.

„Durata călătoriilor nu depinde de CFR Călători care operează doar trenurile, ci de starea infrastructurii ce este administrată de către compania CFR SA. Cu cât starea infrastructurii este mai precară şi nemodernizată, cu atât trenurile circulă cu viteze mai mici“, a spus Alexandra Gătej, preşedintele CFR Călători.

Din cauza lipsei de investiţii în infra­structură, în România viteza trenurilor de pasageri este în medie de 45 de kilometri la oră, ceea ce a dus la reorientarea pasagerilor spre autocare şi implicit la scăderea veniturilor transportatorului de stat. Oficialii CFR SA nu au răspuns solicitării ZF până la închiderea ediţiei print.

Calea ferată are nevoie de un program de reabilitare, de investiţii şi de oameni care să ia cât mai repede măsuri eficiente.

ZF începe campania „Opriţi dezastrul de la calea ferată!“

prin care cere autorităţilor responsabile să repare şi să modernizeze liniile de cale ferată pentru ca trenurile să circule cu viteze normale, să renoveze gările lăsate în paragină, să ajusteze programul de mers al trenurilor la nevoile reale ale pasagerilor, să aducă transportul pe calea ferată la standarde europene, să vină cu o strategie clară de dezvoltare pe termen lung.

O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor