Economisire şi creditare – a trebui şi a avea nevoie

Într-un articol publicat vineri de Ziarul Financiar se arată că membrii consiliului de administraţie al BNR ar stimula mai puţin creditarea prin exemplul personal.

Credem că este o concluzie cel puţin forţată chiar dacă e spectaculoasă!

Este drept că numai doi din cei nouă membri ai CA au credite bancare dar, aşa cum ştim cu toţii, angajezi un credit doar când ai nevoie. Este ceea ce a făcut şi guvernatorul, în urmă cu doi ani, împrumutul sau în lei putând fi dat ca … exemplu personal. Între timp însă, guvernatorul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale cu banca – şi-a achitat ratele la termene şi a închis creditul.

Dar, dincolo de „exemple personale“, BNR continuă să stimuleze direct creditarea prin măsurile de politică monetară ca şi prin discursul public, pentru a impulsiona băncile să satisfacă nevoia de împrumuturi a celor care … au nevoie.

În acelaşi timp, economisirea este un imperativ atemporal pentru orice familie. Şi, aşa cum evidenţiază chiar articolul respectiv, conducerea BNR dă un exemplu personal puternic prin transparenţa „de cont“ a banilor câştigaţi, economisiţi şi investiţi, prin diversificarea conturilor în lei şi valute şi a băncilor precum şi prin diversitatea instrumentelor financiare utilizate, de la conturi curente până la titluri de stat şi investiţii în acţiuni. 

Paleta de instrumente bancare de economisire are, de altfel, multe opţiuni între care regăsim contul curent pentru operaţiuni, contul de economii, contul de depozit la termen, contul de card etc, deci numărul de conturi nu are altă semnificaţie decât că economiseşti în mai multe moduri şi că poţi face plăţi de la mai multe bănci, atât în lei cât şi în valută. În consecinţă, faptul că o familie – de exemplu guvernatorul împreună cu soţia sa – are mai multe conturi bancare este firesc.

În loc de concluzii: trebuie să economisim când putem şi să ne împrumutăm când avem nevoie.

Corneliu Cojocaru este consilier în Direcţia Comunicare a BNR