Hegemonia de 70 de ani a dolarului s-ar putea apropia de sfârşit

Autor: Andra Oprescu 22.07.2014
În zece ani dolarul ar putea pierde statutul de monedă dominantă pentru constituirea rezervelor valutare, poziţie în care a fost susţinut până acum de FMI şi de Banca Mondială, încheindu-se astfel o hegemonie care durează deja de 70 de ani, apreciază economistul şi jurnalistul britanic Liam Halligan.

Luna aceasta se împlinesc 70 de ani de la întâlnirea de la Bretton Woods care a asigurat supremaţia monedei americane, iar aniversarea coincide cu înfiinţarea unei bănci de dezvoltare de către cele mai mari economii emergente, scrie Halligan într-un editorial pentru The Telegraph.

La începutul lunii iulie 1944, delegaţi din 44 de ţări s-au întâlnit la hotelul Mount Washington din Bretton Woods, New Hampshire, unde a avut loc un summit de trei săptămâni la care a fost conceput un nou sistem pentru a reglementa ordinea monetară şi financiară la nivel internaţional după cel de-Al Doilea Război Mondial.

SUA erau deja cea mai mare putere comercială a lumii, după ce depăşise Imperiul Britanic cu câteva decenii în urmă. America era, de asemenea, pe cale de a ajunge printre învingătorii „conflictului Europei“, chiar dacă economia sa fost în mare parte neatinsă de război. Ca atare, întâlnirea de la Bretton Woods a fost dominată de SUA şi acordul s-a realizat conform condiţiilor agreate de Washington.

Summitul de acum 70 de ani a adus supremaţia incontestabilă a dolarului american. De atunci, comerţul internaţional s-a făcut predominant în dolari, iar moneda americană a devenit, totodată, valuta în care marile economii şi-au păstrat cea mai mare parte a rezervelor.

Hegemonia dolarului continuă să fie asigurată de operaţiunile Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale. Fondate la Bretton Woods, amândouă instituţiile financiare internaţionale au sediul la Washington şi sunt controlate de America.

Însă ceva s-a schimbat, ceea ce ilustrează că statutul de monedă de rezervă al dolarului nu va dura pentru totdeauna. Săptămâna trecută, după şapte decenii de la Bretton Woods, guvernele din Brazilia, Rusia, India şi China au organizat o conferinţă în oraşul brazilian Fortaleza pentru a marca înfiinţarea unei noi bănci de dezvoltare care, indiferent de subtilităţile diplomatice, este constituită cu intenţia de a concura cu FMI şi Banca Mondială.

PIB-ul anual cumulat al acestor patru economii, calculat în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, a crescut în ultimii ani, ajungând anul trecut la valoarea uimitoare de 29.600 de miliarde de dolari. Suma este foarte aproape de cele 34.200 miliarde de dolari generate de SUA şi Uniunea Europeană la un loc.

PIB-ul Americii a fost de 16.800 miliarde dolari conform Băncii Mondiale, iar al Chinei de 16.200 miliarde dolari – la o distanţă infimă de detronarea SUA. Balanţa de putere economică globală este pe muchie de cuţit.

Cheia pentru viitorul dolarului este statutul de petromonedă, dar şi aici intervin schimbări. Lăcomia Chinei pentru energie şi orientarea Americii pe producţia internă înseamnă zile numărate pentru preţuri în dolari la petrol. Beijing a încheiat numeroase acorduri cu Brazilia şi India, care ocolesc dolarul. China şi Rusia au stabilit, de asemenea, swap-uri valutare între rublă şi yuan, eliminând dolarul din tablou. Dacă Rusia şi China – cel mai mare producător respectiv imposrator de energie - renunţă la preţurile în dolari la petrol, statutul de monedă de rezervă Americii ar putea dispărea.