Discounterii şi automatele de sucuri au împins în sus cererea pentru mărunt

Numerarul aflat în circulaţie în afara sistemului bancar a crescut cu 12% în 2013 faţă de anul anterior şi a ajuns la un maxim de 35 de miliarde de lei, creşterea cererii de mo­nede fiind mai mare decât cea de banc­no­te, potrivit datelor din raportul anual al Băncii Naţionale.

Cererea de monedă metalică a urcat pu­ter­nic anul trecut în condiţiile în care popu­la­ţia se orientează spre magazine de tip discount, îşi solicită restul până la ultimul ban şi îşi cumpără, grăbit spre locul de muncă, o cafea de pe peronul din staţia de metrou.

„Extinderea reţelelor teritoriale ale lan­ţurilor de magazine de tip discount, care solicită cantităţi importante de monedă din toate cupiurile pentru acordarea restului, pre­cum şi utilizarea pe scară largă a echipamentelor automate de distribuire a produselor alimentare de mică valoare sau de plată a unor servicii mărunte au reprezentat principalii factori care au susţinut această cerere“, explică experţii BNR.

Numărul de monede aflate în circulaţie la sfârşitul anului 2013 a fost cu 14% mai mare faţă de cel de la finalul lui 2012, din punct de vedere valoric creşterea fiind de 11%. În cazul bancnotelor, numărul aces­tora a urcat cu 12,5% în 2013, creşterea valorică fiind similară. Cea mai răspândită a fost moneda de 10 bani, care a reprezentat peste 40% din monedele aflate în circulaţie.

Din numărul total de bancnote aflate în circulaţie la sfârşitul anului 2013, cea de 1 leu deţinea cea mai mare pondere, 31%, urmată de cea de 100 lei, cu o pondere de aproa­pe 20%. Cea mai mică pondere o avea bancnota cu cea mai mare valoare, de 500 de lei, aceasta reprezentând doar 0,1% din total.

Conform calculelor realizate de BNR, fiecărui locuitor îi reveneau la finalul anului trecut 41 de bancnote şi 122 de monede, cu 5 bancnote şi 15 monede mai mult decât la sfârşitul lui 2012.