Ajustarea de către BNR a prognozei de inflaţie, „de o magnitudine rară pentru o bancă centrală“, i-a luat prin surprindere pe analişti

Autori: Claudia Medrega , Andra Oprescu 06.08.2014

Reducerea dobânzii-cheie va avea un impact limitat în piaţă, dar există riscul ca unii bancherii să se grăbească să plătească mai puţin la depozite, susţin analiştii.



Impactul reducerii dobânzii de politică monetară la 3,25% va fi cel mai probabil limitat, în condiţiile în care există deja un surplus de lichiditate în piaţă şi dobânzile interbancare sunt sub rata-cheie, consideră unii analişti. Însă există şi păreri care indică o posibilă reflectare a deciziei BNR în reducerea  sumelor remunerate la depozite.

Procesul de reducere a dobânzii-cheie la lei, întrerupt de BNR la începutul anului, a fost reluat în şedinţa de politică monetară de la începutul acestei săptămâni. Banca centrală a decis luni să ajusteze dobânda-cheie de la 3,5% la 3,25%, un nou minim istoric, şi a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii.

Dobânzile de pe piaţa interbancară sunt de mai multă vreme decuplate de dobânda de politică monetară, având valori mai mici. Deci decizia BNR are ca o primă consecinţă micşorarea ecartului între dobânzile interbancare şi dobânda care ar trebui să fie „cheie“. Impactul asupra dobânzilor va fi neglijabil, consideră Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, cea mai mare bancă după active.

Indicatorul Robor la 3 luni, referinţa pentru costul creditelor de retail în lei, a coborât spre 2% pe an. Iar bancherii au început să-şi ajusteze sumele bonificate la depozite spre acest nivel.

Evoluţia ratelor de dobândă depinde şi de modul în care băncile vor gestiona lichiditatea pe care o deţin.

Unii analişti consideră că reducerea dobânzii-cheie va avea un impact mai mare asupra dobânzilor la depozite decât la credite, bancherii urmând să continue trendul de scădere a ratelor pe care le bonifică pentru economiile clienţilor.

De altfel, şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat că decizia BNR de a reduce dobânda-cheie la 3,25% „nu a fost luată uşor“ având în vedere potenţiala reacţie a băncilor comerciale, cum am mai văzut, de a coborî în primul rând dobânzile pe partea de economisire.

Multe bănci şi-au poziţionat dobânzile la depozite la 2-3% pe an, sub dobânda-cheie.

„Reducerea dobânzii va avea un impact mai mare asupra dobânzii la depozite decât la credite. Scopul este susţinerea creditării, care este foarte scăzută, este greu cu instrumentele disponibile să încurajezi şi creditarea, şi economisirea“, a spus Vlad Muscalu, economist-şef la ING.

Creditele existente în sold aveau o dobândă medie de 8,6% pe an în iunie, în timp ce depozitele erau bonificate cu circa 3% pe an. Marja de dobândă a fost de 5,6 puncte procentuale, o presiune foarte mare pentru clienţi, având în vedere inflaţia mai mică de 1%.

Cele şase ajustări succesive ale dobânzii de politică monetară, de la 5,25% la 3,5%, operate până la începutul acestui an, nu au reuşit să aducă creditarea în teritoriul pozitiv. Accelerarea ritmului de creştere a creditării în lei nu a reuşit să compenseze contracţia creditării în valută.

 

Analiştii afirmă că nu ţin minte să mai fi fost reduceri aşa mari în prognoza inflaţiei

„Principala surpriză a şedinţei BNR“, „o ajustare de o magnitudine rară pentru o bancă centrală“, „cea mai importantă decizie a BNR“. Aşa caracterizează analiştii reducerea puternică a prognozei de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, de la 3,3% la 2,2%, o ajustare de peste 30%.

BNR a anunţat în luna mai, la raportul anterior de inflaţie, o modificare a prognozei de inflaţie de la 3,5% la 3,3% pentru 2014. Iar la începutul acestei săptămâni, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a anunţat o nouă reducere a prognozei de inflaţie pentru acest an, de la 3,3% la 2,2%.

Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank, spune că nu ţine minte să fi fost reduceri aşa mari în prognoza de inflaţie, excluzând perioada când inflaţia avea două cifre.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, aminteşte că România nu a mai avut inflaţie mai mică de 1%. El a adus în discuţie împrejurările interne şi internaţionale favorabile reducerii dobânzii-cheie. În timp ce criza din Turcia a adus „dureri de cap“, criza din Ucraina a adus „leacuri pentru dureri de cap“ având în vedere intrările mari de capitaluri străine, a explicat Vasilescu.

În acest an inflaţia anuală a coborât pentru prima dată sub 1%. Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna iunie la un nou minim istoric, de 0,66% (faţă de 0,94 la sută în luna mai), sub limita inferioară a intervalului de variaţie al ţintei stabilite. 

Scăderea inflaţiei s-a datorat acţiunii unor factori conjuncturali, cum ar fi dinamica preţurilor volatile ale produselor alimentare, aprecierea nominală a monedei naţionale - pe fondul intrărilor de capitaluri, influenţa preţurilor de import ce reflectă parţial nivelurile joase ale inflaţiei din zona euro.

Peste aceşti factori s-au suprapus efectele persistente ale deficitului de cerere şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, după cum a explicat Consiliul de administraţie al BNR.

România a încheiat anul 2013 cu cea mai mică inflaţie din 1990 încoace, de 1,55%.

Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie au dus inflaţia la nivelul minim al ultimilor 24 de ani, inflaţia încadrându-se la limita inferioară în intervalul ţintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%. Banca centrală a mai atins ţinta de inflaţie în anii 2006 şi 2011.

Trendul descendent al inflaţiei şi cererea de consum încă slabă au încurajat banca centrală să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie.

 

Ce spun analiştii despre impactul reducerii dobânzii-cheie asupra dobânzilor la depozite şi credite şi despre ajustarea puternică a prognozei de inflaţie pentru 2014, până la 2,2%

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR

+Impactul asupra dobânzilor va fi neglijabil. Dobânzile de pe piaţa interbancară sunt de mai multă vreme decuplate de dobânda de politică monetară având valori mai mici. Deci decizia BNR are ca primă consecinţă micşorarea ecartului între dobânzile interbancare şi dobânda care ar trebui să fie „cheie“. În final, ca parte a procesului de convergenţă la zona euro, ar trebui să se ajungă la situaţia în care dobânzile din piaţă îşi găsesc ancora în dobânda de politică monetară, ceea ce le-ar conferi mai multă predictibilitate decât situaţia din prezent. Eu nu sunt atât de preocupat de consecinţa asupra economisirii. Până la urmă dinamica depozitelor bancare nu ne dă deloc motive de îngrijorare.

+ Probabil că mai mult decât decizia de tăiere a dobânzii în sine, cea mai importantă decizie a BNR a fost ajustarea prognozei de inflaţie cu 30%, o ajustare de o magnitudine rară pentru o bancă centrală. Practic, într-un interval de o lună am fost martorii unei schimbări semnificative de opinie a BNR în ce priveşte perspectivele inflaţiei şi a politicii monetare. Recunoaşterea realităţii nu avea cum să mai întârzie în condiţiile în care de suficient de multă vreme deficitul de consum şi rezultatele agricole bune ţineau inflaţia sub capac, iar presiunile în direcţia aprecierii leului erau prezente.

Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank

+ Considerăm că decizia BNR de a reduce rata de politică monetară va avea un impact limitat asupra dobânzilor de piaţă. Sistemul bancar deja înregistrează un surplus de lei, ceea ce menţine dobânzile de piaţă sub referinţa BNR încă din luna februarie. În perioada următoare, considerăm că gestionarea lichidităţii din sistemul bancar va avea implicaţii semnificative pentru ratele de dobândă.

+ Revizuirea prognozei de inflatie a fost principală surpriză a şedintei BNR. Inflaţia a avut o evoluţie foarte temperată în 2014, aceasta fiind în mare parte influenţată de factori externi precum: recolta bună, stabilitatea relativă a preţurilor pentru energie şi preţurile scăzute pentru produsele de import.

Aurelian Dochia, analist economic

+ Scăderea inflaţiei se datorează în primul rând producţiei agricole, aproape 40% din coşul de consum din România fiind format din produse alimentare. Faptul că 2014 a fost un an agricol bun a determinat scăderea inflaţiei.

+ De asemenea, cererea internă este destul de scăzută, dat fiind şi faptul că veniturile nu au avut un ritm de creştere prea bun. Preţurile la produsele de import sunt şi ele reduse, iar preţurile pentru produsele energetice au fost stabile, în ciuda unor şocuri care au apărut. Un alt motiv al inflaţiei scăzute a fost aprecierea leului.

Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank

Nu ţin minte să fi fost reduceri aşa mari în prognoza de inflaţie, excluzând perioada când inflaţia avea două cifre. Reducerea dobânzii va avea un impact mai mare asupra dobânzii la depozite decât la credite. Scopul este susţinerea creditării, care este foarte scăzută. Este greu cu instrumentele disponibile să încurajezi şi creditarea, şi economisirea.