Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ţinem la o anumită stabilitate a cursului de schimb. Dar nu avem o obsesie

Autori: Claudia Medrega , Andra Oprescu 07.08.2014

Preocupările BNR  de a menţine cursul de schimb stabil nu sunt nejustificate, având în vedere că fluctuaţiile mari ale cursului pot avea efecte nedorite şi pot să dea peste cap economia reală, o apreciere ma­si­vă fiind posibil să închidă companii, a de­clarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, încer­când să explice politica băncii centrale de a menţine stabilitatea cursului prin dobânzi.

„Nu avem o obsesie. Ţinem la o anu­mi­tă stabilitate a cursului de schimb. Insta­bili­tatea cursului are efecte asupra economiei re­ale. Nu este chiar aşa uşor cu mişcările de curs într-o economie mică. Pentru că o apre­ciere masivă a cursului poate să închidă nişte întreprinderi. Teoreticienii, inclusiv eu în tinereţe, spuneam aşa: «Dacă se apre­ciază cursul, se închide o fabrică. Ulterior, când se depreciază, o deschizi din nou». Stai nene, că nu e aşa. Dai afară nişte oameni, şi nu mă refer la impactul social, îi pierzi, pierzi pieţe“, a declarat ieri Isărescu la pre­zen­tarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Efectul asimetric al fluctuaţiilor cursului de schimb este o altă cauză pentru care BNR acordă importanţă stabilităţii cursului.

„În România impactul cursului de schimb asupra preţurilor se transmite foarte re­pede. Atunci când cursul se apre­ciază impactul în sensul scăderii inflaţiei este relativ limitat. Însă, în cazul depre­cie­rii impactul este aproape dublu“, a explicat guvernatorul.

Obsesia legată de cursul de schimb este o problemă mai curând a unor analişti şi a presei, nu a BNR, a ţinut să menţioneze Isărescu.

„Nu ştiu ce aveţi cu el. Lăsaţi-l în pace, că este bine unde este. Cursul este deter­mi­nat de piaţă, nu îl punem noi cu mâna, îl sta­bi­­lesc băncile. Chiar o să rog toate tele­vi­ziu­nile de acum înainte să nu mai spună cursul BNR, că nu este al nostru. Pur şi sim­plu, luăm la ora 12:00 cursurile a zece bănci, fa­cem o medie şi o publicăm, pen­­tru motive statistice, va­male şi aşa mai departe.“

Isărescu nu vede un risc al re­venirii ex­ce­sive a cre­di­tă­rii în va­lută din cau­za sta­­bi­lităţii cursu­lui şi a sus­ţinut că nu des­cu­ra­jea­ză com­plet acest tip de cre­­dite, care este foar­te bun pen­tru anu­miţi cli­enţi, cum este ca­zul ex­portatorilor.

BNR este „pre­gă­ti­tă“ să apro­pie do­bân­zi­le interbancare de do­bân­da de po­li­ti­că monetară, având în vedere că băn­cile au ne­voie de sta­bi­litatea do­bân­zilor pen­tru a relua cre­ditarea, chiar dacă se va ve­dea în curs, a arătat Isăres­cu. Dobânzile pe pia­ţa in­ter­bancară sunt mult sub do­bânda-cheie, setată la 3,25%.

Isărescu a adus în discuţie excesul de lichiditate masiv din piaţa interbancară şi a dat asigurări că, pe măsură ce va dispărea acest exces banca centrală va reduce şi rata rezervelor minime obligatorii la lei.

O altă posibilitatea pentru absorbirea execesului de lichiditare este ca băncile să prindă curaj şi să dea credite. În această privinţă, guvernatorul le recomandă totuşi băncilor sa nu se avânte şi să reia creditarea în lei“cu ochii cât cepele“.

Aceste declaraţii vin după ce Isărescu a declarat luni că ratele rezervelor minime obligatorii atât la lei, cât şi la valută, vor continua să scadă pe viitor pentru a se alinia la nivelurile europene, „într-un dozaj adecvat şi la momentul oportun“.

Excesul de lichiditate se datorează şi unor intrări masive de capital, caracterizate de guvernator ca „surprinzătoare“ , în contextul crizei din Ucraina. Aceste intrări de bani au dus la o apreciere semnificativă a monedei naţionale şi la creşterea rezervei valutare nete a băncii centrale cu două miliarde de euro.

 

Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, despre:

 Inflaţie

+ România a îndeplinit şi criteriul de convergenţă legat de inflaţie. Sperăm să rămânem în această zonă

+ Tendinţa de scăderea a inflaţiei nu este doar în România. Am intrat în grupul european. La noi scăderea este mai accentuată pentru că anterior am plecat de la o inflaţie ridicată. Nu avem temeri de deflaţie

+ Scăderea inflaţiei nu este un element de îngrijorare câtuşi de puţin. Inflaţia în România este printre cele mai ridicate comparativ cu celelalte ţări foste comuniste care nu sunt membre ale zonei euro

+ Dacă vrem să avem creştere economică mai mare de 3%, nu inflaţia ne deranjează. Trebuie să acţionăm asupra factorilor creşterii: crearea de locuri de muncă,  creşterea productivităţii, inovaţie, management performant, pentru a avea creştere economică. Nu văd la momentul actual o legătură între creşterea economică şi nivelul inflaţiei

+ Unul dintre factorii cu acţiune tranzitorie asupra inflaţiei a fost evoluţia preţurilor la energie. Existau unele aprecieri legate de faptul că se va face o corecţie relativ importantă la preţul energiei - până în momentul în care au devenit certe BNR nu a introdus acest element în datele privind evoluţia preţurilor

+ În septembrie dispare impactul legat de TVA la pâine. Asta nu înseamnă că preţurile cresc, este vorba de un efect statistic

+ Până la sfârşitul lui 2014 CORE 2 (indicator al inflaţie care exclude preţurile administrate şi pe cele cu volatilitate ridicată) va reveni la valori pozitive, iar până în 2016 se va situa în intervalul 1-2%.

 

Cursul de schimb

+ În România impactul cursului de schimb asupra preţurilor se transmite foarte repede. Atunci când cursul se apreciază impactul în sensul scăderii inflaţiei este relativ limitat, însă în cazul deprecierii impactul este aproape dublu. Deci impactul aprecierii este jumătate din cel al deprecierii. Acest lucru explică şi de ce ţinem la o anumită stabilitate a cursului de schimb. Nu avem o obsesie

+ BNR nu vede  un risc al revenirii excesive a creditării în valută, având în vedere stabilitarea cursului. Instabilitatea cursului are efecte asupra economiei reale

+ Este surprinzător să ai conflict în zonă şi rezultatul să nu fie deprecierea leului şi ieşiri de capital, ci invers.

 

Dobânzile băncilor

+ La creditele noi, avem dobânzile cele mai mici. Nici mie nu îmi vine să cred. Dobânzile la creditele de consum sunt cele mai reduse din regiune.

+ La creditele pentru locuinţe şi către societăţile nefinanciare rata este mai ridicată, dar are trend de scădere

+ Reducerea ratei dobânzii s-a transmis într-o măsură mai mare asupra dobânzilor la creditele noi decât asupra celor la depozitele la termen

+ Am venit şi cu dobânda foare jos, nu mai avem inflaţie, deci micşorăm jocul dobânzilor. Să vedem cine se va mişca mai mult, rezerva, cursul de schimb, asta nu pot să vă spun acum, chiar dacă aş şti nu v-aş spune-o

+ Suntem pregătiţi să apropiem mai mult dobânzile în piaţă de rata dobânzii de politică monetară, pentru că şi băncile au nevoie de o mai mare stabilitate a dobânzilor.