Ce comentarii a stârnit anunţul INS
„Economia României a avut o încetinire peste aşteptări în trimestrul al doilea al anului 2014, în contextul în care ritmul de creştere al industriei a scăzut, balanţa de plăţi şi investiţiile sunt reduse din cauza tăierii cheltuielilor publice de capital şi a unei absorţii slabe a fondurilor europene.
Principalii factori care au dus la această ajustare a ritmului de creştere al PIB sunt, cel mai probabil, încetinirea industriei, deteriorarea contului curent şi o deteriorare în sectorul construcţiilor şi, implict, a investiţiilor.
Cea mai importantă componentă a sectorului construcţiilor, construcţiile civile, continuă să rămână pe teritoriu negativ.
Investiţiile din sectorul public sunt sacrificate pentru a compensa creşterea cheltuielilor curente şi a păstra deficitul în limitele stabilite cu FMI, în timp ce absorbţia de fonduri structurale europene s-a redus şi ea considerabil în trimestrul al doilea. Datele publicate astăzi sunt în mod clar nefavorabile şi vor avea un impact semnificativ asupra creşterii economice pe întreg anul, estimată anterior la 2,7%.“
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank
„Datele sunt mult sub aşteptări, ceea ce arată că performanţa economică s-a deteriorat foarte tare. Cifrele lunare pe care le vedeam nu arătau aşa rău, dar în final rezultatul din trimestrul al doilea este foarte slab. Având în vedere acest lucru cred că perspectiva unei creşteri economice pe tot anul de peste 3% s-a îndepărtat.“
Vlad Muscalu, economistul-şef al ING
„Pentru mine sunt surprinzătoare aceste cifre din trimestrul al doilea şi trebuie să vedem care sunt explicaţiile în privinţa acestei scăderi. Mi se pare că dăm semne îngrijorătoare privind agricultura. Concluzia mea este că având în vedere aceste rezultate surprinzător de slabe, aşteptările de relaxare monetară primesc un nou element care să le susţină.“
Analiştii sunt mai puţin încrezători. Indicatorul de încredere al CFA a scăzut pentru a doua lună consecutiv
Încrederea analiştilor în economie pare să intre pe o pantă descendentă, fiind în scădere pentru a doua lună consecutiv, conform unui indicator calculat de CFA România. Cauza acestei înrăutăţiri este deteriorarea semnificativă a aşteptărilor analiştilor privind condiţiile macroeconomice viitoare din România.
Indicatorul de încredere macroeconomică acordat de CFA România a continuat să scadă şi în luna iulie, ajungând la valoarea de 55,7, în scădere cu 6,8 puncte faţă de luna anterioară.
Deşi percepţia analiştilor privind condiţiile curente s-a îmbunătăţit uşor, componenta care cuantifică aşteptările pentru următoarele 12 luni a scăzut cu 10,4 puncte. Încrederea analiştilor în economie a revenit pe scădere în luna iunie, după ce în luna mai a atins maximul istoric. Vestea proastă vine în condiţiile în care economia a scăzut cu 1% în trimestrul al doilea faţă de primul trimestru. Astfel, ritmul de creştere economică din primul semestru al acestui an faţă de primele şase luni ale lui 2013 a fost de doar 2,4%, mult sub aşteptările analiştilor.
În plus, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România s-au situat în primele şase luni la aproape 1,2 mld. euro, în scădere cu 10,3% faţă de primul semestru al anului 2013 şi cu peste 70% în luna iunie, ajungând la 101 mil. euro, conform datelor BNR, estimările analiştilor pentru următoarele luni fiind destul de pesimiste. Situaţia este pusă de analişti şi pe seama conflictului din regiune.
Indicatorul de încredere macroeconomică acordat de CFA România a fost lansat în luna mai 2011 şi doreşte să cuantifice percepţia analiştilor asupra condiţiilor curente şi anticipaţiile acestora cu privire la activitatea economică din România pe un orizont de timp de un an.