Cum arată economia din judeţul Dâmboviţa, unde businessul este ţinut de industria prelucrătoare şi o singură companie aduce 15% din venituri

Autor: Mădălina Dediu Panaete 18.08.2014

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia judeţelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare judeţ, care sunt cele mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri, cum se împarte economia judeţului între multinaţionale, antreprenori şi companii de stat, care este raportul dintre cei care muncesc şi asistaţii social, care sunt indicatorii sociali din zonă sunt doar o parte din informaţiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Dâmboviţa, care are o populaţie de 518.745 de persoane, în scădere cu 23.000 de persoane faţă de situaţia din 2002. Dâmboviţa iese în evidenţă prin performanţa economică redusă, având un PIB per capita de 5.009 euro, cu 26% mai mic decât cel înregistrat la nivel naţional.



Judeţul Dâmboviţa, de care aparţine oraşul Moreni - nume cu rezonanţă în istoria petrolului românesc, are în prezent o economie susţinută de producţia de electrocasnice, dar şi de industria prelucrătoare.

Dâmboviţa, un judeţ în care trăiesc circa 518.000 de oameni, are un PIB per capita de 5.000 de euro, cu 26% mai mic comparativ cu media la nivel naţional, cifră care situează judeţul pe locul 17 la nivel naţional.

Cea mai mare companie din judeţ este producătorul de electrocasnice Arctic din Găeşti, parte a grupului turc Arcelik, care a avut anul trecut afaceri de 1,4 miliarde de lei (321 mil. euro), adică aproape 15% din cifra totală realizată de companiile din Dâmboviţa. Astfel, la fel ca în multe alte judeţe din România, dacă ar pleca o singură companie, zona ar rămâne cu o importantă „gaură“ în buget, dar şi cu peste 2.000 de oameni fară locuri de muncă.

Arctic, care are o istorie de peste 45 de ani şi este o marcă reprezentativă pentru români, a fost privatizat în 1997 şi mai apoi în 2002 a intrat sub „aripa“ turcilor de la Arcelik. Astăzi, Arctic, care are în portofoliu brandul cu acelaşi nume şi Benq, este cel mai mare angajator din judeţ, compania având în total (nu doar în fabrică) aproape 2.500 de salariaţi şi unul dintre cei mai mari exportatori din România, aflânduse pe locul 35 într-un clasament condus de Automobile Dacia şi Rompetrol Rafinare .

Pe locul doi în topul celor mai mari companii din judeţ se află combinatul de oţeluri speciale COS Târgovişte, aflat în insolvenţă şi care a terminat anul trecut cu afaceri de 434 mil. lei (aproape de 100 mil. euro).

Combinatul a fost privatizat în 2002, pachetul majoritar fiind achiziţionat de la stat de către firma Conares Trading, înregistrată în Elveţia, care ulterior şi-a schimbat denumirea în Mechel International Holdings, iar COS Târgovişte a devenit Mechel Târgovişte. În februarie 2003, ca urmare a retragerii grupului Mechel din România, pachetul majoritar al firmei din Târgovişte a fost achiziţionat de Mazur Investments Limited înregistrată în Cipru. Firma Invest Nikarom, înregistrată în Bucureşti, a devenit acţionarul Mazur, astfel că a ajuns să controleze indirect combinatul de la Târgovişte. Intrarea în insolvenţă a combinatului a provocat un adevărat dezastru pentru angajaţi deoarece aproape jumătate de an (noiembrie 2012-martie 2013) producţia a fost sistată, dar şi pentru economia naţională. Oprirea producţiei a dat peste cap piaţa internă de oţel-beton.

În prezent, combinatul este în curs de redresare, astfel că în primele trei luni ale acestui an a raportat vânzări de circa 83 mil. lei faţă de 18 mil. lei în perioada similară a anului 2013. De asemenea, combinatul şi-a redus pierderile de aproape 4 ori, la 4 mil. lei.

Pe lângă activitatea în industria prelu­cră­toare, judeţul, aflat pe locul 23 în topul judeţelor în funcţie de cifra de afaceri cu un total de 2,3 miliarde de euro în 2012, este în prezent şi o importantă „sursă“ de petrol pentru giganţi pre­cum Petrom. De asemenea, în topul celor mai mari 20 de companii se întâlnesc şi patru com­panii cu activitate în creşterea păsărilor (Avicola Crevedia - în insolvenţă - şi La Tararo) şi producţia de carne (Agroli Group şi Ninbog).

Un număr de 11 dintre cele 20 cele mai mari companii din judeţ sunt controlate de străini, iar restul sunt puse pe picioare de antrepre­nori români. Cea mai mare afacere antre­prenorială este Elsid din Titu, cu activitate în producţia de electrolizi siderurgici, care este controlată indirect de antreprenorii Mihai Anas­tasescu şi Emil Tufan, acţionari ai producătorului de materiale de construcţii Soceram.

Tot la Titu, producătorul de autovehicule francez Renault a pus bazele unui centru tehnic. În urmă cu patru ani, grupul francez, cel care controlează şi Automobile Dacia, a inaugurat al doilea cel mai mare centru al său de testare şi proiectare la Titu.

Centrul Tehnic Titu dispune de o reţea de 32 de kilometri de piste pe care se analizează comportamentul autoturismelor prin simularea condiţiilor de rulaj din lumea întreagă: pista de viteze, oraş, piste pantă sau zonele de trecere prin vaduri de apă.

Tot în judeţul Dâmboviţa, la Fieni, se află fabrica de ciment a nemţilor de la HeidelbergCement, cu o capacitate de producţie de 2,5 milioane de tone pe an şi 255 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Fabrica de la Fieni, construită în 1914, a fost preluată de nemţi în anul 2002. HeidelbergCement, care activeză pe piaţa locală a cimentului prin compania Carpatcement Holding, cu afaceri de 164 mil. euro anul trecut, mai are două fabrici la Tasca (jud. Neamţ) şi la Chişcădaga (jud. Hunedoara).

CV-ul politic al judeţului Dâmboviţa

Victor Sanda (PSD), 60 de ani, prefectul judeţului Dâmboviţa

De profesie inginer, Victor Sanda este la al doilea mandat de prefect al judeţului Dâmboviţa, unde trăiesc circa 518.000 de oameni.

Înainte de a-şi începe activitatea politică, Victor Sanda a fost inginer stagiar la - I.M. Mija (1978-1981), iar mai apoi timp de şase ani inginer-şef la Întreprinderea de prestări servicii Dâmboviţa. Începând cu 1990 timp de un an a fost inginer-şef/director – al ICRAL Târgovişte, iar apoi timp de 10 ani a ocupat funcţia de director general în cadrul Complis Târgovişte, cu activitate în construcţii.

Începând cu anul 2001, el a devenit prefect al judeţului Dâmboviţa. După primul mandat de patru ani, el a fost deputat în Parlamentul României (2004-2008). Ulterior timp de patru ani, el a fost consilier la Simca SA după care a care a fost desemnat pentru a doua oară în funcţia de prefect.

 

Adrian Ţuţuianu (PSD), 49 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa

Adrian Ţuţuianu este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. El a activat ca avocat în cadrul cabinetelor asociate de avocaţi Adrian Chiţescu – Adrian Ţuţuianu, dar şi ca lector universitar în cadrul Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice din cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte. De asemenea, el este doctor în drept.

El este membru al PSD din 1998, timp în care a deţinut mai multe funcţii în cadrul acestui partid printre care şi cea de vicepreşedinte al biroului executiv judeţean. El a publicat mai multe lucrări ştiinţifice.

 

Ciprian Prisăcaru (PDL), 32 de ani, primar interimar al municipiului Târgovişte - nu are CV-ul pe site şi nici nu a fost transmis ZF pe mail de către reprezentanţii primăriei.

Ciprian Prisăcaru a devenit primar interimar, după ce Gabriel Boriga, cel care ocupa poziţia de primar, a fost suspendat din funcţie. În luna aprilie a acestui mai, Gabriel Boriga a fost condamnat la trei ani de închisoare în procesul de corupţie privind achiziţia la preţuri supraevaluate a unor echipamente pentru locuri de joacă. Conform presei locale, Ciprian Prisăcaru este vicepreşedinte PDL Dâmboviţa. De asemenea, el a ocupat anterior şi funţia de vicepreşedinte al clubului de fotbal Chindia Târgovişte şi de director al Clubului Sportiv Târgovişte.

 

Piaţa muncii din Dâmboviţa: Doar 14% din locuitori au un loc de muncă, iar spitalele şi direcţiile de asistenţă socială sunt marii angajatori

Doar 14,5% din populaţia judeţului Dâmboviţa au un loc de muncă, un judeţ unde principalii indicatori ai pieţei muncii arată o situaţie dezastruoasă: gradul de ocupare al populaţiei este cu 7% mai scăzut decât media naţională, şomajul este ridicat, iar salariile sunt cu aproape un sfert mai mici decât în restul ţării. În plus, printre marii angajatori din judeţ se numără două direcţii de asistenţă socială şi două spitale, ceea ce ilustrează cu atât mai mult importanţa aportului pe care producătorul de electrocasnice Arctic îl are la economia locală a judeţului (centrul de la Titu al francezilor de la Renault fiind înregistrat în alt judeţ).

„Oamenilor din Dâmboviţa le este destul de greu să îşi găsească un loc de muncă, iar şcolile de acolo pregătesc specialişti în domenii pentru care nu se mai găsesc posturi. Cereri de recrutare din zona Dâmboviţei am avut doar punctuale, după ce am fost noi în judeţ să întrebăm angajatorii, pentru că nici nu există o cultură organizaţională care să permită sau să încurajeze folosirea unor servicii precum cele de recrutare, de exemplu”, a spus Horaţiu Vasilescu,  area manager în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco România.

Cu un salariu mediu mai mic de 1.300 de lei net pe lună, angajaţii din judeţul Dâmboviţa câştigă cu 23% mai puţin decât cei din restul ţării, iar situaţia este cu atât mai dificilă cu cât numărul de pensionari îl depăşeşte semnificativ pe cel al salariaţilor. Astfel, statisticile arată că un salariat dâmboviţean trebuie să susţină pensiile a 1,5 pensionari (faţă de media naţională de 1 salariat la 1,2 pensionari).