Îşi permit Europa şi Rusia un război economic? Un conflict prelungit ar avea ca rezultat sigur „distrugerea reciprocă“, susţin analiştii

„Ştim de mai bine de o sută de ani că protecţionismul şi barierele comerciale fac rău economiei“, spune Hosuk Lee-Makiyama, avocat în drept comercial şi director al Centrului European pentru Economie Politică Internaţională din Bruxelles. El atrage atenţia că un război comercial între statele occidentale şi Rusia ar duce la „distrugerea reciprocă“ la nivel economic.

Este dificil de prevăzut efectele economice ale confruntării, dar încep să apară din ce în ce mai multe dovezi că bătălia sancţiunilor va crea o gaură considerabilă în portofelul comun al Europei.

Potrivit unei analize publicate de banca ING, embargoul impus de Rusia asupra importurilor de alimente din UE ar putea costa Uniunea 6,7 miliarde de euro, va şterge 6% din producţia UE şi 0,04% din PIB-ul UE.

UE a interzis luna trecută vânzarea de obligaţiuni emise de statele membre către mai multe bănci ruseşti, printre care şi cea mai mare bancă, Sberbank. De asemenea, UE a interzis vânzarea de tehnologie de vârf către companii petroliere ruseşti. Acţiunilor statelor europene Rusia le-a răspuns prin impunerea unui embargo asupra importurilor de alimente din UE.

Însă între timp susţinerea unui front comun de către statele UE a început să slăbească pe măsură ce liderii ţărilor membre încep să calculeze costurile. Ei au cerut compensaţii de la Bruxelles pentru pierderile fermierilor locali.

Premierul ungar Viktor Orban şi cel slovac Robert Fico au criticat sancţiunile UE în mod public. Orban consideră că sancţiunile „fac UE mai mult rău decât fac ruşilor“, adăugând în stilul său strident că „în politică acest lucru înseamnă autosabotaj“. Polonia a cerut UE să facă o plângere formală către Organizaţia Mondială a Comer­ţului pentru a anula embargoul alimentar.

Embargoul Rusiei asupra importurilor de alimente din Europa „ar putea şterge aproximativ 0,2 puncte procentuale din creşterea economică a zonei euro“, estimează Carsten Brzeski, economist la ING.

În anii de dinainte de criza financiară, pierderea a 0,2 puncte procentuale din creştere ar fi echivalat în termeni economici cu  o înţepătură de viespe – dureroasă pe moment, dar nu pe termen lung.

Dar cum economia zonei euro de-abia mai suflă, o astfel de scădere ar putea face diferenţa între o creştere economică firavă şi revenirea recesiunii, ceea ce ar avea o mare importanţă politică şi psihologică pentru zona euro.

Embargoul asupra importului de alimente afectează şi Rusia, deoarece ţara importă 40% din hrană, deşi este a şasea cea mai bogată ţară în terenuri arabile la nivel mondial. Rusia a ajuns în această situaţie deoarece autorităţile nu au sprijinit agricultura, micii fermieri plângându-se că statul a preferat ca ei să îşi abandoneze terenurile şi să le lase marilor companii pentru exploatarea resurselor de petrol şi gaze.