„Cheltuielile de capital au scăzut foarte mult, iar fondurile europene nu vin“

Veniturile din acciză au crescut la şapte luni (comparativ cu ianuarie-iulie 2013) cu 10,6%, faţă de 10,9% în luna anterioară, iunie, ceea ce, în opinia economiştilor, este dovada faptului că cererea de combustibil se reduce, ca urmare a noii taxe de 7 eurocenţi pe litrul de carburant.

În aceeaşi vreme, contribuţiile de asigurări au crescut într-un ritm ce pare mai bun, cu 5,7%, dar volumul de salarii a crescut cu 7%, în vreme ce pe zona de TVA veniturile au crescut cu 2,2%, iar în S1 consumul a crescut cu 10%. Pe partea de impozit pe profit colectarea a crescut cu 11,2%, dar ca urmare a efectului de bază având în vedere că 2013 a fost un an în care băncile nu au avut profit.

„Vedem în continuare o colectare slabă, iar pe unele componente cum ar fi acciza chiar o înrăutăţire. Consumul de combustibil a scăzut cu 3-5%, ceea ce face ca ritmul de colectare din acciză să se domolească. Creşterea la impozitul pe profit este urmare a efectului de bază, nu a unei colectări mai bune“, comentează Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, datele privind execuţia bugetului la şapte luni.

Între ianuarie şi iulie 2014 veniturile au crescut în termeni nominali cu doar 4,1% faţă de perioada similară a anului trecut, în vreme ce proiecţia bugetului consolidat prevede o creştere de venituri pe tot anul de 8,4%.

În primul semestru veniturile bugetului consolidat au fost cu 4,5 mld. lei sub nivelul programat, potrivit datelor anunţate anterior de Ministerului Finanţelor. Totuşi, în iulie există un uşor salt faţă de iunie, când veniturile au fost cu doar 2,9% mai mari decât în perioada similară a lui 2013. Faţă de venituri estimate de 216,8 miliarde de lei pe tot anul, bugetul a încasat la şapte luni 120, 9 miliarde de lei, adică 55,7% din totalul veniturilor programate, în vreme ce deficitul bugetar a căzut la 0,15% din PIB faţă de 0,5% în iunie, pe fondul neefecturării cheltuielilor de investiţii.

Rămâne încă neexplicată de autorităţi evoluţia slabă a veniturilor din TVA, cu un plus de doar 2,2%, deşi cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut în primul semestru cu 10%. De altfel, jumătate din neîncasările programate pentru primul semestru  sunt din zona de TVA. „S-a înregistrat o uşoară creştere a veniturilor, dar cheltuielile de investiţii au căzut foarte mult şi se vede aici intenţia guvernului de a ţine deficitul în frâu. Avem o creştere de venituri mai importantă pe zona de contribuţii de asigurări şi la impozitul pe profit, pe fondul, probabil, al unei mai bune colectări, în vreme ce la TVA dimpotrivă, colectarea nu merge foarte bine, deşi consumul creşte“, comentează analistul economic Aurelian Dochia datele execuţiei bugetare la şapte luni.

TVA, principala resursă bugetară, a adus în primele şapte luni un plus la buget faţă de perioada similară a anului trecut de doar 643,5 milioane de lei (până la 29,3 miliarde de lei), în vreme ce impozitul pe profitul companiilor a adus un plus de 864,5 milioane de lei (Ă11%), până la aproape 8,6 mld. lei. În schimb, încasările din impozitul pe venit au avansat modest, cu 1,5%, până la 13,5 miliarde de lei, deşi salariul minim garantat a crescut la 850 de lei, în economie s-au mai făcut angajări, iar volumul de salarii a crescut cu 7%. Acciza suplimenară de şapte eurocenţi se vede şi ea în buget, veniturile din această sursă crescând cu 10,6% până la 13,2 miliarde de lei, dar proporţia este mai mică cu 0,3% faţă de iunie, pe ritmul redcerii cererii de combustibil.

Încasările din contribuţiile de asigurări sociale de 33,4 mld. euro au fost cu 1,7 mld. lei mai mari ca anul trecut, cele din impozite şi taxe pe proprietate de 3,8 mld. lei au înregistrat un plus de  990 mil. lei. Sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate au scăzut cu 10,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Deficitul bugetar s-a redus în iulie la 1 mld. euro (0,15% din PIB), de la 0,5% din PB în iunie. Însă deficitul a fost ţinut strâns prin neefectuarea de cheltuieli de investiţii.

În S1, cheltuielile cu investiţiile au fost cu 2,1 miliarde de lei sub program, iar cele destinate programelor din fonduri UE cu 4,4 miliarde lei sub program. Astfel, la şapte luni avem un deficit de 0,15% din PIB faţă de deficitul stabilit prin lege de 2,2% din PIB. Deficitul este cu 0,8% din PIB mic faţă de cel înregistrat în perioada ianuarie – iulie 2013.

„Cheltuielile au fost ţinute în frâu din cauza nerealizării veniturilor, dar pe zona de cheltuieli de investiţii nu cred că există o intenţie, ci că există o lipsă de proiecte. Cheltuielile de capital au scăzut foarte mult, iar fondurile europene nu vin“, comentează Ionuţ Dumitru.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost la şapte luni de 121,9 miliarde de lei, cu 0,2% mai mici faţă de perioada similară din 2013. Cheltuielile de personal au fost majorate cu 3,3% ca urmare a creşterii salariului minim brut la 850 de lei.

La bunuri şi servicii s-a înregistrat o creştere de cheltuieli cu 4%, care urmare a achitării unor arierate, iar cheltuielile de investiţii (cheltuielile de capital şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe), au fost de 11,8 miliarde lei (1,8% din PIB), faţă de 14,9 miliarde lei în ianuarie – iulie 2013.

Ponta le cere miniştrilor să nu mai ţină banii de investiţii în seif, ci să-i cheltuiască pentru a susţine economia: Cred că doar cu Germania ne putem compara! Avem bani pe care nu-i cheltuim

Premierul Victor Ponta le cere miniştrilor săi să cheltuiască până în toamnă banii alocaţi pentru inevstiţii, având în vedere că deficitul bugetar pe primele şapte luni este 0,2% din PIB, avertizându-i că în aceste condiţii creşterea economică se poate reduce. „Am bătut un record pe care nu ni-l doream: după şapte luni de zile avem deficit 0,2%. Cred că doar cu Germania ne putem compara! În sensul că avem bani pe care nu-i cheltuim, ca să ajungem la 2,2%, atât cât este calculat în buget. Înseamnă că aveţi în continuare sume la dispoziţie, proiecte, investiţii. Vă rog să reţineţi că aveţi în continuare sume importante de investit, de cheltuit şi că dacă nu le cheltuim până în octombrie, noiembrie, după aceea iarăşi nu mai lucrează nimeni în decembrie şi faptul că o să fim una dintre ţările europene fără deficit nu mă încălzeşte, înseamnă că nu ne putem dezvolta în continuare şi că ceea ce am avut ca şi creştere economică se va reduce în perioada următoare“, le-a spus ieri Ponta miniştrilor.

România a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%. Acest lucru s-a produs pe fondul scăderii investiţiilor private, locale şi străine, afectate atât de creşterea accizelor, taxa pe stâlp şi neimpozitarea profitului reinvestit de la 1 iulie, dar şi de contextul geopolitic regional. Ovidiu Bărbulescu - Mediafax