Guvernul pregăteşte o megaamnistie electorală de 200 milioane de euro

Guvernul împreună cu majoritatea guvernamentală pregătesc o „megaamnistie“ electorală care îi priveşte pe toţi bugetarii care au primit bani în plus la salariu, pe toţi pensionarii şi pe toate mamele care au de dat bani înapoi statului - într-un cuantum care ar putea însemna cel puţin 200 de milioane de euro (0,15% din PIB).

Economiştii văd în acţiunea majorităţii la guvernare o megaiertare electorală, pentru că nu există nicio raţiune economică pentru un astfel de demers.

Discriminarea sector public/sector privat este evidentă, acuză ei, pentru că „sectorul privat“ nu foloseşte electoral puterii. Aceşti bani trebuie acoperiţi însă de undeva şi vor fi acoperiţi din sectorul privat. Cum este posibil aşa ceva?

„Logica electorală nu are de-a face cu logica financiară“, spune economistul Aurelian Dochia, în vreme ce avocatul Gabriel Biriş subliniază: „În sectorul privat, economiştii sau oamenii de afaceri îşi fac probleme cu ce acoperă guvernul deficitul rezultat din reducerea CAS. În sectorul privat nu suntem în targetul lor de manipulare, de ce să-şi bată capul cu noi?“

Potrivit celor decise luni-seară de Senat, mamele şi pensionarii care au apucat să dea banii înapoi vor primi încă o „pomană“ electorală - statul le va returna acele sume pe motiv că nu au fost ei vinovaţi că un funcţionar sau altul le-a calculat un venit peste cel cuvenit. (Este vorba despre acele persoane care au primit bani în plus din vina altora, nu pentru că au mituit ei pe cineva pentru a primi mai mult.)

Cuantumul aşa-numitei „amnistii“ este de 50 de milioane de lei (11 mil. euro) în cazul mamelor care au primit indemnizaţii în plus şi de 350 milioane de lei (aproape 80 de milioane de euro) în cazul pensionarilor, potrivit calculului făcut de ministrul muncii Rovana Plumb.

În cazul bugetarilor care au primit bani în plus (prime atribuite fără drept, sporuri nemeritate) calculul este mai greu de realizat pentru că extinderea s-a făcut ah-hoc, fără date prealabile, într-un alt act – mai precis într-o iniţiativă retrimisă de preşedinte în Parlament şi care prevedea „iertarea“ unor profesori din Hunedoara.

Cum şeful statului a susţinut că nu poate fi dată o lege pentru un caz particular, senatorii vor să extindă „amnistia“ la toţi bugetarii pentru care Curtea de Conturi a dispus returnarea unor sume primite nelegal (prime, sporuri).

Reprezentanţii Curţii de Conturi nu au comentat pe fond, Peter Lakatos, controlor de conturi, afirmând că ar putea avea o poziţie după ce vede legea.

Însă rapoartele Curţii de Conturi relevă cheltuieli de personal nelegale de 86 de milioane de lei în 2011 şi de 97 de milioane de lei în 2012, doar la cele aproximativ 3.000 de unităţi adminis­trative teritoriale din România.

Or, în administraţia publică (inclu­siv în apărare) lucrează 192.000 de persoane, adică sub 20% din personalul bugetar, ceea ce înseamnă că dacă în tot sectorul bugetar s-au petrecut aceleaşi nereguli, avem de-a face cu sume de aproximativ 500 milioane de lei la nivelul unui singur an sau 1 mld. lei la nivelul lui 2011 şi 2012 (presupunând că sumele nu au fost returnate). Pentru 2013 nu avem un raport al Curţii de Conturi, dar nu există motive pentru a crede că lucrurile stau altfel decât în anii precedenţi.

Prin urmare, se poate estima că marea iertare electorală va privi în total o sumă de cel puţin 200 de milioane de euro dacă în cazul bugetarilor s-ar lua în calcul doar un an. Spre comparaţie, din taxa pe tâlp guvernul ar urma să strângă anul acesta aproximativ 300 de milioane de euro.

Gabriel Biriş arată că este „o manipulare“ şi o „ruşine“ că adminis­traţia vorbeşte de „amnistie“, care presupune iertarea unei vini sugerând că avem de-a face cu o culpă comună, în vreme ce mamele care au primit bani în plus, de exemplu, nu i-au primit din vina lor.

De ce nu se îndreaptă atunci administraţia spre cei care au greşit, pentru recuperarea banilor?

„Pentru că puterea are nevoie de ei în alegeri, are nevoie de voturile lor şi de implicarea lor“, spune Biriş.

„Chiar dacă cei care au primit bani în plus nu i-au „furat“ (nu sunt şterse decât datoriile înregistrate din vina funcţionarilor), avem de-a face, până la urmă, cu un prejudiciu. Se poate întâmpla şi la privat să primeşti un salariu mai mare din cauza nu ştiu căror calcule, să te bucuri, dar să vezi, mai apoi, că, de fapt, nu meritai acei bani. În esenţă este însă vorba despre un prejudiciu, care trebuie recuperat de la cineva. În cazul nostru, dacă, totuşi, va fi făcut un astfel de pas, de ce nu se îndreaptă statul spre cei care au greşit calculele – să fie anchetaţi, să intre pe fir DNA?“, se întreabă retoric Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP).

De ce este instituit un regim diferenţiat stat/privat şi cum este posibil asta?

„Pentru că ei (cei care au decis bonusuri şi prime ilegale - n. red.) lucrează la stat“, spune sec Moraru: „Ei sunt oameni cheie care pot decide multe lucruri, primari, şefi de consilii, iar dacă îi întreabă cineva despre astfel de lucruri spun: eu sunt baron local! Iar dacă premierul îndrăzneşte să-mi spună ceva, îi pot spune şi eu: «vezi că poate vrei să nu mai fii premier!»“

Pentru economistul Aurelian Dochia, este riscant ca guvernul să treacă la o acţiune practică de felul celei mai sus descrise, atâta vreme cât nu ştie impactul şi nu ştie impactul financiar al iertării bugetarilor.

„Ideea că ar exista pe undeva nişte bani care să acopere gaura lăsată de pensionari sau bugetari este fantezistă. Chiar şi în 2014, guvernul va avea dificultăţi să se încadreze în ţinta de deficit de 2,2%.“

Avem de-a face cu un regim de „discriminare“ stat/ privat, spune Dochia, doar că aici are prioritate „regimul electoral“: „Niciodată logica electorală nu a avut de-a face cu logica financiară“.

Ceea ce este mai grav în această poveste este mesajul publice transmis, adaugă Adrian Moraru: toţi cei care au folosit statul nu au a se teme nici acum, nici de aici înainte.