Kazahstan şi Belarus se folosesc de criza ruso-ucraineană pentru a-şi consolida poziţiile în Uniunea Economică Eurasiatică

Kazahstan şi Belarus se folosesc de criza ruso-ucreaineană pentru a-şi consolida poziţiile în Uniunea Econo­mică Eur­asia­tică (UEE) refuzând să impună interdicţii asu­pra importurilor alimentare europene, aşa cum a făcut Rusia, şi au evocat chiar posi­bilitatea ieşirii din uniune dacă Rusia va continua cu astfel de măsuri.

Autorităţile kazahe au criticat poziţia comercială a Moscovei şi au afirmat că aplicarea unor contrasanc­ţiuni la cele euro­pe­ne reprezintă „un drum spre nicăieri”. De ace­eaşi părere sunt şi autorităţile din Belarus, stat depen­dent de capitalul şi de energia Rusiei, care au primit înainte de sem­na­rea tratatului un împrumut de două miliar­de de dolari de la Moscova şi con­cesii în privinţa importurilor de energie. Lipsa unei perspective acceptate de toate cele trei ţări încalcă obiectivul declarat al UEE de a crea o piaţă co­mună în care libera circulaţie a măr­furilor, a capitalului şi a forţei de mun­că să fie deplină şi scoate în evidenţă vulne­ra­bilitatea viitoarei uniuni, scrie Financial Times.

Kazahstanul este al doilea stat ca mărime a economiei dintre fostele republici sovietice, iar în ultimele două decenii, de când preşedintele autocrat Nursultan Nazar­baiev este la putere, a încercat să-şi echi­libreze interesele comerciale între cei doi mari vecini ai săi, Rusia şi China. Însă sancţiunile occidentale contra Rusiei au început să afecteze şi economia kazahă din cauza legăturilor puternice comerciale şi sociale pe care guvernul de la Astana le are cu Moscova. Economia kazahă a început să simtă repercusiunile sancţiunilor occiden­tale contra Rusiei, creşterea Produsului Intern Brut încetinind de la 6% anul trecut la 3,9% în prima jumătate a acestui an, iar comerţul cu Rusia a scăzut cu o cincime. Autorităţile din Kazahstan au susţinut că a trebuit să negocieze la semnare pentru a rămâne cu mai multă independenţă în uniune şi au fost nevoite să excludă cetăţenia comună, politica externă comună şi securitatea comună a graniţelor din tratatul prin care se stabileşte UEE.

„Kazahstanul are dreptul de a părăsi UEE şi nu va intra într-un parteneriat care ne ameninţă independenţa”, a spus Nazar­ba­iev într-un interviu acordat televiziunii naţionale.

Rusia a fost de acord să livreze Belaru­sului fără taxe 169 milioane de barili de pe­trol anul acesta, ca parte a acordului de uniu­ne vamală care stă la baza UEE. În schimb, Belarus va exporta produse din pe­trol şi va plăti taxele vamale Rusiei. Veni­turile anuale din aceste taxe ajung până la aproape trei miliarde de dolari. Moscova şi Minsk nu s-au înţeles iniţial asupra taxelor şi a cantităţii de petrol furnizate de Rusia, însă gu­vernul rus a acceptat în aprilie să majo­reze volumul cu 10%, cât a cerut Belarusul, notează agenţia Thomson Reuters.

Preşedintele belarus Alexander Luka­şen­ko a anunţat la începutul lunii trecute că nu susţine poziţia Rusiei privind interzicerea importurilor alimentare din Occident întrucât Belarusul „are nevoie de merele poloneze şi de delicatesele germane”.

„În mare parte este o problemă de raporturi în interiorul uniunii. Nu sunt sigur că acest proiect de integrare va exista pe termen lung”, susţine Dosim Satpaiev, un analist politic kazah.