Cine va plăti pentru noua forţă militară a NATO din Europa de Est?

Decizia NATO de a desfăşura trupe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în România, va costa bani, dar nu se ştie de unde vor veni fondurile având în vedere că până acum statele membre nu au fost generoase cu cheltuielile de apărare, scrie Deutsche Welle.

„Detaliile vor fi stabilite în săptămânile ce urmează”, a răspuns Secretarul General al NATO Anders Fogh Rasmussen după încheierea summitului din Ţara Galilor, întrebat fiind câţi soldaţi va avea „noua forţă de reacţie rapidă” şi cine va suporta costurile.

În ceea ce priveşte costurile, oficialii alianţei devin necomunicativi, şi nu doar în privinţa acestui nou proiect, ci în legătură cu cheltuielile de apărare în general. Timp de mulţi ani, cel mai de seamă membru al NATO, Statele Unite, s-au plâns că marea majoritate a aliaţilor europeni şi-au redus bugetele militare. Doar SUA, Marea Britanie şi într-o anumită măsură Franţa dispun de tehnologie de nivel înalt şi au capacitatea de a lansa atacuri aeriene, a declarat un diplomat cu rang înalt din NATO.

Ţinta cheltuielilor de apărare a statelor membre, de  2% din PIB, reînnoită la summitul din Ţara Galilor, ar trebui să fie atinsă în zece ani. Secretarul general al NATO dorea ca procentul să fie trecut în documentele oficiale ale summitului ca o „obligaţie”, dar termenul a fost şters, după ce a apărut ca prima variantă, în „ ciorna” documentelor.

Potrivit membrilor delegaţiilor, Canada şi Germania au fost primele care s-au opus acestei formulări. Acum nu se mai vorbeşte decât în termeni de „ţintim acest obiectiv” – o diferenţă subtilă, dar importantă. Oficiali NATO estimează că noile planuri vor presupune cheltuieli de aproximativ 60 de milioane de euro în următorii zece ani.

Rasmussen spune însă că banii trebuie strânşi mai devreme. „Costurile vor apărea anul acesta şi anul viitor”, a spus el. Dacă Occidentul vrea să arate clar Rusiei că NATO este pregătită, trebuie să demonstreze că va cheltui pentru apărare, a mai adăugat el. Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut în ultimii ani.

Potrivit Institutului Internaţional pentru Cercetare în Domeniul Păcii de la Stockholm (SIPRI), Rusia cheltuieşte aproximativ 4,1% din PIB pentru apărare, în timp ce SUA alocă 3,8% din PIB , dar cheltuiesc cea mai mare sumă în termeni absoluţi, de 618 miliarde de dolari pe an.

Statele membre NATO au decis vineri să creeze o forţă "foarte reactivă" care va putea fi mobilizată în câteva zile, ca răspuns la o situaţie de criză, şi să menţină o "prezenţă continuă" în estul Europei.  Secretarul general al NATO a declarat vineri că nu a fost încă luată o decizie privind locul unde vor fi amplasate instalaţiile de recepţie în estul Europei, notând că statele baltice, Polonia şi România şi-au exprimat intenţia de a găzdui astfel de facilităţi.

Premierul britanic David Cameron a fost primul care a anunţat un angajament concret pentru noua forţă militară. Marea Britanie va contribui cu 3.500 de soldaţi la noua forţă de răspuns rapid, în timp ce cancelarul german Angela Merkel va trimite pentru început doar 60 de soldaţi care să întărească structura NATO din Polonia.

Preşedintele american Barack Obama anunţase deja în iunie la Varşovia că SUA vor pune la dispoziţia Europei Centrale şi de Est fonduri de un miliard de dolari pentru a întări capacitatea de reacţie a NATO în zonă pe fondul conflictului din Ucraina cu Rusia. Din aceste fonduri, preşedintele american doreşte să finanţeze contribuţia americană la forţa de răspuns rapid, a anunţat Obama la summitul din Ţara Galilor. Diplomaţii NATO spun că bugetul comun al alianţei este unul mic. „Costurile trebuie plătite de cei care au nevoie” este principiul după care funcţionează NATO.

Acest lucru înseamnă că disponibilitatea de a lua iniţiativa nu este întotdeauna un lucru bun, spun diplomaţii NATO. „Cine spune <<da>> primul, trebuie să şi plătească”.

Lupta pentru atragerea finanţării va continua cu siguranţă în NATO. Aproape toţi secretarii generali ai NATO au făcut eforturi  pentru a convinge statele membre să aloce mai multe fonduri pentru apărare. „Împărţirea poverii” a fost o preocupare pentru NATO în ultimii 25 de ani. „Din păcate parte din sarcina mea aici este să dau din mână în mână farfuria în care se strâng bani”, spunea cândva fostul secretar general al NATO Jaap de Hoop Scheffer. Poate că viitorul secretar general, Jens Stoltenberg, care va prelua conducerea alianţei de la 1 octombrie, va avea mai mult noroc cu strângerea de fonduri.