De ce în unele ţări, chiar şi din Europa, ouăle din magazine nu se ţin la frigider

Autor: Oana Stupinean 13.09.2014

Americanii, japonezii şi australienii sunt greu de mulţumit când vine vorba de calitatea ouălor de găină, astfel că ouăle trebuie să fie spălate şi ţinute la frigider în procesul de comercializare, însă există multe alte ţări, chiar şi în Europa de Vest, în care consumatorii nu sunt la fel de pretenţioşi, scrie National Public Radio.

Diferenţa se reduce la două aspecte imporante: cum să fereşti ouăle de bacteriile care le-ar putea contamina şi câtă energie se poate aloca în această direcţie.

Pentru a înţelege mai bine când s-a produs ruptura, e necesară o întoarcere în timp. Acum 100 de ani, cei mai mulţi oameni spălau ouăle înainte de a le găti, însă în multe cazuri metoda era greşită. Spre exemplu, procesul de curăţare a ouălor din Australia nu era de loc pe placul importatorilor britanici.

Până în anul 1970, Departamentul de Agricultură al SUA a perfecţionat tehnica spălării, folosindu-se de maşini performante. Toţi producătorii aveau obligaţia de a folosi aceeaşi metodă, înainte de a pune ouăle la vânzare. Multe ţări din Europa au protestat împotriva acestei metode. De asemenea, multe ţări asiatice s-au împotrivit acestei metode, singura excepţie fiind Japonia care a acceptat această metodă după valul de salmonella din anii '90.

Proces de spălare a ouălor folosit în SUA include o maşină care le spală cu săpun şi cu apă fierbinte. Acest proces de curaţare le face coaja să strălucească, însă , în acelaşi timp le compromite pentru că înlătură crusta lor naturală care are rol de protecţie.

„Protecţia oului este o minune, crusta aceea naturală împiedică crearea de pori pe suprafaţa oului”, spune Michael Ruhlman , autorul  cărţii culinare „ O călătorie culinară a celui mai versatil ingredient”.

Crusta este ca o vestă de salvare pentru ou, păstrează apa şi oxigenul în interior iar bacteriile la exterior. Spălarea poate înlătura crusta protectoare şi poate intensifica riscul de contaminare cu bacterii, spune Yi Chen,  un cercetător culinar, din cadrul Universităţii Purdue, din SUA. Soluţia alternativă este pulverizarea cu ulei a oului şi răcirea acestuia, pentru ca bacteriile să nu poată pătrunde în interiorul lui.

De ce trebuie spălate ouăle?

 

„ În societatea noastră s-a strecurat ideea că găinile sunt murdare şi multe sunt purtătoare de salmonella”, spune Ruhlman.

Salmonella poate infecta ovarele găinilor, contaminând galbenuşurile de ou. De obicei, gătitul distruge bacteria înainte să ajungă în organismul uman, însă, chiar şi aşa ouăle contaminate cu salmonella sunt responsabile de îmbolnăvirea a 142.000 de persoane în fiecare an, în SUA, potrivit agenţiei responsabilă cu reglementarea alimentaţiei, FDA.  

În multe ţări din Europa, găinile sunt vaccinate împotriva salmonellei, spre deosebire de SUA, unde vaccinarea nu este obligatorie, însă ouăle trebuie spălate şi apoi răcite.

„ Abordările lor diferite duc la acelaşi rezultat”, spune Vincent Guyonnet, consilier ştiinţific. „ Nu întâmpinăm mari probleme nici pe partea cealaltă a Atlanticului. Ambele metode par să funcţioneze.”

Cel mai important lucru, după Vincent, este să fii constant.

„Din moment ce începe procesul de răcire, trebuie să dureze de la fermă până în magazin, deoarece dacă procesul se opreşte şi ouăle răcite sunt puse într-un mediu fierbinte, ouăle vor transpira”, mai spune Guyonnet.

În unele ţări, răcirea constantă nu este posibilă, deoarece procesul este prea costisitor. „Unele ţări nu-şi permit refrigerarea întregului lanţ de aprovizionare”, spune Chen.

Din moment ce Europa şi SUA au dezvoltat metode diferite de curăţare este greu de spus cât de mult contează siguranţa sau estetica ouălor.

„În America de Nord, totul este foarte curat, probabil că din acest motiv au început curăţarea ouălelor de atât de mult timp”, mai spune Chen.

Însă în multe locuri un ou mai puţin curăţat nu este o mare problemă, spune Guyonnet, care a fost crescut în Franţa, iar acum locuieşte în Canada.

Un studiu  realizat în 38 de ţări  a descoperit că oamenii sunt interesaţi de modul în care arată un ou. Francezii, ungurii, portughezii şi britanicii preferă ouăle „mai colorate”, în timp ce canadienii, americanii, indienii preferă ouăle cu coaja albă. Germanii şi argentinienii nu par să fie interesaţi de acest aspect.