„Trebuie să începeţi să reinvestiţi“

Contextul macroeconomic actual, cu o inflaţie redusă, un curs stabil şi dobânzi la lei în scădere este favorabil reluării investiţiilor, susţin bancherii, care au început să bată ţara şi să se ducă peste companii în încercarea de a relua din nou creditarea şi a împinge eco­nomia înainte.

 

„Trebuie să începeţi să reinvestiţi“, spune Bogdan Neacşu, vicepreşedintele pe corporate al Volksbank România într-o discuţie care a avut loc cu firmele din zona Clujului. „Suntem aici pentru că vrem să fim mai bine reprezentaţi în zone care noi considerăm că au un potenţial mai mare de creştere şi de aceea vom investi în forţa de muncă, vom investi timp şi bani pentru a fi aproape de clienţi. “

 

WikiZF: Profilul companiei Volksbank România S.A.

 

Pentru că lipseşte încă încrederea în viitor, companiile şi antreprenorii pre­feră să îşi ţină banii la bancă, în conturi de economii, decât să investească, cu toate că parametri de finanţare, în special nivelul dobânzilor atât la lei, cât şi la euro, sunt cei mai scăzut din istorie.

 

Volksbank împreună cu ZF deru­lează o serie de întâlniri cu firmele loca­le în mai multe zone din ţară în cadrul unei campanii „România pe profit“.

 

Joi seară a fost întâlnirea de la Cluj, iar luni şi marţi vor fi discuţii în Timi­şoara şi Oradea.

 

Bancherii le spun antreprenorilor că înainte să se gândească la finanţarea unei investiţii cu un credit bancar ar trebui să se uite şi după alte resurse începând de la equity (capital), obliga­ţiuni, fonduri de garantare ale statului şi fonduri europene. Vrem să fim parte­neri cu voi în pregătirea unor proiecte pentru atragerea de fonduri europene, dar înainte vrem să ne asigurăm că sunt bancabile, a menţionat Romulus An­drei, directorul Direcţiei Finanţări Struc­turate din cadrul Volksbank.

 

El le-a spus antreprenorilor să se uite cu mult mai mare atenţie spre agri­cultură, având în vedere că o treime din banii, adică 10 mld. euro, alocaţi Româ­niei în noul exerciţiu financiar 2014-2020 al UE va merge către acest sector.

 

„Dacă vrei să vă dezvoltaţi şi aveţi proiecte pe o perioadă mai lungă, de şapte sau zece ani, trebuie să vă gândiţi cel puţin la obligaţiuni ca modalitate de finanţare, dacă nu chiar la piaţa de capital“, a menţionat Răzvan Bădilicescu, directorul direcţiei Companii & IMM-uri din Volksbank.

 

Băncile nu au resurse financiare, cel puţin la lei, pe mai mult de trei sau şase luni, cât este un depozit mediu, a menţionat el.

 

Băncile au un surplus considerabil de bani în acest moment, dar pe termen scurt, cât este maturitatea depozitelor şi de aceea discuţiile de finanţare cu antreprenorii pe un termen mai lung, de câţiva ani, sunt destul de complicate.

 

Directorii şi antreprenorii care lucrează în IT, o industrie cu un ritm de creştere cu două   cifre pe an şi unde salariile se majorează cu 10-15% pe an, reclamă faptul că băncile nu finanţează acest sector care creşte, cu mulţi antreprenori şi companii locale, dar care are proiecte cu cicluri lungi de fabricaţie, pe 2,3,4 ani neîncurajând astfel păstrarea valorii adăugate în ţară, preferând să aloce bani firmelor care prestează  doar servicii de outsourcing pentru clienţi din afară unde comenzile sunt clare, dar unde valoarea adăugată este extrem de mică. „Trebuie să facem producţie IT în ţară, dar avem nevoie de finanţare pentru un ciclu investiţional lung. Din păcate nu există instrumente bancare care să susţină, să suporte dezvoltarea investiţiilor IT pe termen lung“, a menţionat Alexandru Tulai, preşedintele cluster-ului Cluj IT, un proiect cu investiţii de aproape jumătate de miliard de euro şi 20.000 de angajaţi.

 

„Cluster-ul IT este viitorul Clujului de departe pentru următorii zece ani. Nu vom rezista ca ţară dacă nu vom fi integraţi informatic, noi ca stat. Pot să vă spun din experinţa mea că  lipseşte voinţa pentru această integrare“, a menţionat Emil Boc, primar al Clujului şi fost prim-ministru. Numai eu ştiu cât de mult a durat introducerea reţetei electronice în sistemul farma, a adăugat el.

 

„Noi am ratat informatizarea naţională, acum trebuie să facem un efort dublu pentru a ne putea integra. Din păcate, statul şi instituţiile nu înţeleg la ce le folosesc aceste proiecte de integrare, cum ajută economia să fie mai productivă“, a menţionat Tulai.

 

Ca un exemplu, nici după două decenii nu există un sistem de integrare la nivel naţional a primăriilor, a contribuabililor care plătesc taxe şi unde le plătesc şi ce avere deţin, respectiv case, maşini, terenuri etc. Fiecare primărie are propriul sistem, iar unele dintre ele încă mai ţin evidenţa pe hârtie. 

 

Boc spune că o fără o comunitate locală puternică care să te sprijine şi invers „rămâi pe loc“. Iar asta şansa Clujului, că are o comunitate de business extrem de articulată şi vizionară, are universtităţi puternice cu peste 100.000 de studenţi şi în ultimul rând proximitatea faţă de Occident reprezintă un avantaj care nu este de neglijat.

 

Alături de agricultură, Volksbank crede că telecomul, IT-ul, energia vor avea ritmuri de creştere mult mai ridicate decât media naţională.

 

Dacă bancherii şi-au arătat disponibilitatea de a se uita din nou la proiectele de creditare ale companiilor, antreprenorii locali nu au uitat încă anii de criză, în care au acumulat foarte multe frustrări, în special la adresa băncilor.

 

„Trebuie să vă schimbaţi“, a spus un antreprenor. „Capacitatea băncilor de a inova este limitată. Creditarea trebuie să fie segmentată pe sectoare şi cu reguli diferite“, a menţionat Stelian Brad, membru în consiliul director al cluster-ului Cluj IT.

 

„Eu nu am ce să pun garanţie în IT, aşa cum îmi cere banca“, a menţionat Caroly Szabo, director executiv al ITĂ Cluster Miercurea Ciuc.

 

Dan Sandu, vicepreşedintele pe retail al Volksbank, le-a spus antreprenorilor şi şefii cluster-urilor naţionale din IT, care s-au reunit la Cluj, că întâi trebuie să se uite la finanţarea prin venture capital sau să apeleze la fondurile de garanţii puse la dispoziţie de stat pentru a-şi finanţa activitatea de început şi pe termen lung. Puteţi să vă finanţaţi la început cu ajutorul EximBank-ului sau cu garanţiile puse la dispoziţie de stat, a menţionat el. „Noi finanţăm funcţia comercială a unei companii, când ea este deja pe picioare şi are nevoie curent de capital de lucru“.

 

Statul are la dipoziţie fonduri de garantare de 4 miliarde de euro, garanţii pe care puteţi să le folosiţi, a adăugat Sandu.

 

Reprezentanţii a patru clustere, din Cluj, Braşov, Iaşi şi Miercurea Ciuc au avut o primă întâlnire la Cluj în speranţa că vor reuşi să se unească într-o voce comună care să stea faţă în faţă cu Guvernul şi să discute proiecte naţionale de dezvoltare informatică, capitol unde România este ramasă mult în urmă, ceea ce trage şi economia în jos. De asemenea, cei care lucrează în IT încearcă să vadă cum munca lor de cercetare şi dezvoltare poate avea o aplicabilitate în economie, în industrie, agricultură sau în alte sectoare.

 

„La noi lanţul de valoare este întrerupt, avem cercetare, dar nu avem aplicabilitate, nu suntem conectaţi la piaţă, la cerinţele ei şi de aceea multe companii preferă să ia soluţiile IT venite din afară“, a menţionat Ionuţ Ţaţa, preşedintele Clusterului pentru Inovare şi Tehnologie Braşov. „Noi vrem să promovăm şi să schimbăm mentalitatea în IT de a trece de la lohn la producţie proprie“.

 

În industria de IT lucrează peste 42.000 de oameni, dublu faţă de acum şase ani, pe un salariu mediu net de aproape 4.000 de lei pe lună, faţă de o medie naţională de 1.700 de lei. Anul trecut exportul de servicii IT s-a ridicat la 1,4 miliarde de euro, depăşind turismul, care era pe locul doi. Pe primul loc sunt serviciile de transport cu un aport de 3,6 miliarde de euro.

 

În ultimii ani se înregistrează un adevărat desant de multinaţionale şi companii străine care vor să deschidă diverse centre în România, începând de la banalele call centere unde salariul se învârte între 1.000 şi 1.500 de lei pe lună, până la servicii mai sofisticate, unde salariile pot depăşi şi 10.000 de lei net pe lună (2.200 de euro).

 

Problema este că oferta de absolvenţi a universităţilor din domeniul IT-ului este depăşită de cererea din piaţă de softişti şi programatori.

 

„Aceasta este o problemă foarte importantă, pe care trebuie să o discutăm, că nu mai avem forţă de lucru. Iar singura soluţie este ca firmele să crească salariile şi să îşi fure angajaţii“, a menţionat Dan Zaharia, consultant Clusterul IT Euronest Iaşi. El a menţionat că şi Iaşiul se ridică în domeniul IT-ului (Amazon, Dell au centre acolo). „Acum polul de talente nu mai pleacă la Bucureşti. Noi pierdem proiecte în faţa Clujului pentru că nu avem foarte mulţi vorbitori de germană, iar Clujul are un apetit antreprenorial mai ridicat“.

 

Istvan Kozma, preşedintele clusterului de la Miercurea Ciuc, vrea să consolideze firmele din Harghita şi Covasna în acel cluster în încercarea de a face mai mult pentru acea zonă care este mai puţin dezvoltată economic.

 

Stelian Brad, de la Cluj, spune că aceste clustere regionale trebuie să lucreze împreună, să aibă acelaşi scop pentru a reuşi să demonstreze la nivel guvernamental că IT-ul reperezintă un element esenţial care ajută toate sectoarele economice. „Economia românească are o productivitate scăzută şi din cauza lipsei de informatizare. Clusterele trebuie să se unească, împreună cu toate firmele de IT care sunt reprezentate acolo, pentru a transmite un singur mesaj. Nici Bucureştiul nu are capacitatea de a derula singur proiecte mari, naţionale, de integrare. De aceea trebuie să construim un mecanism de colaborare.Pentru a impune, de exemplu, scăderea impozitelor pentru sumele investite în cercetare-dezvoltare trebuie să fim uniţi. Nicio firmă mare nu are puterea de a transmite singură acest mesaj“.

 

Toată comunitatea din Cluj susţine clusterul de IT, un proiect de dezvoltare urbană integrată, estimat la peste 350 de milioane de euro şi care va ocupa 200 de hectare din zona Lomb. Trei instituţii de învăţământ superior, 30 de companii din IT şi mii de angajaţi cred că vor reuşi să impună, inclusiv la nivel european acest cluster, care să atragă companii şi talente şi care să ridice capitala Transilvaniei nu numai în IT, ci şi în medicină, energie şi alte servicii.