Turcia s-ar putea confrunta cu prima prăbuşire a unei bănci după mai mult de zece ani

Turcia ar putea să se confrunte cu prima prăbuşire a unei bănci după mai mult de zece ani, Bank Asya, una dintre cele mai mari instituţii financiare islamice din ţară, fiind prinsă într-o luptă cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care susţine că aceasta are legături cu adversarul său politic clericul Fethullah Gulen, exilat în SUA, scrie Bloomberg. Banca acuză un „linşaj economic“ şi o campanie de defăimare în presă.

Banca Asya a căzut de pe primul loc în rândul băncilor islamice din Turcia din punctul de vedere al activelor, ocupat în decembrie, pe locul patru, potrivit The Wall Street Journal. Erdogan l-a acuzat pe Gulen că a instigat declanşarea unei investigaţii privind fapte de corupţie ale unor membri ai guvernului său în decembrie anul trecut.

Disputa a ajuns şi pe terenul afacerilor, unde companii cu legături cu Gulen, precum banca Asya sau compania din minerit Koza Altin Isletmeleri, spun că au fost supuse unor atacuri ţintite.

Banca se plânge că autoritatea de supraveghere a sistemului bancar i-a interzis vânzarea de obligaţiuni islamice de 140 de milioane de lire turceşti (50 milioane de euro) şi că a fost supusă unui audit intens timp de zece luni, dar spune că „a trecut toate testele posibile“.

Acţiunile Bank Asya au fost suspendate de la tranzacţionare timp de cinci săptămâni, până în 15 septembrie.

 „Tranzacţionarea acţiunilor Bank Asya s-a reluat şi banca a început să o ia în jos“, spunea preşedintele Erdogan pe 15 septembrie. După reluarea tranzacţiilor, banca a pierdut peste 35% din valoare în doar două zile.

Compania aeriană Turkish Airlines, deţinută în proporţie de 49% de statul turc, este una din companiile care şi-au retras depozitele din banca Asya. Depozitele băncii s-au diminuat cu 25% la 13,6 miliarde de lire turceşti (4,7 miliarde euro) în al doilea trimestru al anului faţă de perioada similară din 2013.

Acţiunea împotriva Asya „reflectă deteriorarea climatului de business din ultimii ani“ din Turcia, care ar putea îndepărta investiţiile străine“, crede William Jackson, analist la Capital Economics din Londra. Deşi demersul are cauze specifice, „acesta ar putea îndrepta atenţia investitorilor înspre vulnerabilităţile acumulate în sectorul bancar turcesc în ansamblul său“.

„Ce antreprenor ar investi într-o ţară în care preşedintele a provocat  cu propriile puteri prăbuşirea unei bănci“, s-a întrebat pe Twitter Sezgin Tanrikulu, parlamentar al formaţiunii de opoziţie Partidul Republican al Poporului.

Guvernul turc nu a mai salvat o bancă de după criza financiară din 2001, când peste 20 de bănci s-au prăbuşit, iar guvernul a cheltuit 31% din PIB pentru a le salva.