WhatsApp, Alibaba şi start-up-urile de miliarde de dolari ar putea semnala o nouă bulă IT

Autor: Mădălina Bodârlău 29.09.2014
Evaluările nebuneşti ale companiilor de internet care debutează pe pieţele de capital şi preţurile de miliarde de dolari pe care acestea le plătesc pentru a achiziţiona start-up-uri aparent minuscule ar putea fi un semn că pieţele se află în mijlocul unei noi bule IT. Când bula dotcom s-a spart în martie 2000, bursele internaţionale de acţiuni au suferit căderi masive.

Facebook a fost evaluat la 104 miliarde de dolari la lansarea pe bursă din mai 2012 şi a plătit 19 miliarde de dolari în februarie anul acesta pentru a achiziţiona WhatsApp, iar săptămâna trecută grupul chinez de retail electronic Alibaba a fost evaluat la 168 de miliarde de dolari după IPO-ul de pe bursa din New York, scrie Telegraph.

Toate boom-urile au câteva caracteristici în comun, cum ar fi puseurile de exuberanţă iraţională şi accesul la bani ieftini, însă afirmaţia că istoria se repetă ar fi greşită, deoarece fiecare bulă se naşte în circumstanţe diferite. În timpul primei bule tehnologice din perioada 19952000, cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi pe servere, pe chiriile birourilor şi pe încercările de a majora cotele într-o piaţă inexistentă sau improbabilă. Bula s-a spart pe 10 martie 2000, pieţele bursiere internaţionale suferind căderi masive. În boom-ul actual, start-up-urile nu cumpără servere, ci închiriază „timp real“ pe serviciul de cloud computing Elastic Computer al Amazon. „Birourile“ lor sunt deseori virtuale şi nu cheltuiesc o avere pe publicitate.

Întrebarea mai interesantă ar fi „Contează dacă ne aflăm într-o altă bulă?“. Pentru investitorii individuali, răspunsul este, evident, da. Pentru societate ca întreg, nu neapărat. William Janeway, economist american, a punctat în cartea sa despre inovaţie că exuberanţa iraţională caracteristică bulelor ar putea genera tehnologii care ar deveni foarte importante pe termen lung.

Dintr-un punct de vedere critic, cel mai deranjant aspect al bulei actuale constă în viziunile şi ambiţiile înguste ale fondatorilor start-up-urilor. Mulţi dintre ei afirmă  că vor să înfiinţeze o companie care să transforme lumea pe termen lung sau care să revoluţioneze o anumită piaţă. În realitate, strategia lor este să  creeze un produs sau un serviciu suficient de interesant încât să merite investiţii din partea unor companii precum Google, Amazon, Facebook, Yahoo sau Microsoft. În timp ce investiţiile în companiile tehnologice explodează, există tot mai puţină finanţare de către stat pentru cercetările pe termen lung necesare pentru a produce aceste tehnologii.