Cum crede Victor Ponta că România va ajunge „economia de top“ a Europei de Est şi va intra în top 15 european al competitivităţii

Autor: Iulian Anghel 25.09.2014

România poate ajunge în următorii 10 ani „economia de top a Europei de Est“, poate pătrunde în „top 15 european al competi­tivităţii“ şi în primele 40 de ţări din lume în funcţie de acest criteriu, susţine can­didatul prezi­denţial Victor Ponta.

Victor Ponta, pre­mier şi candidat prezi­denţial din partea PSD-UNPR-PC, şi-a publicat pro­gramul electoral care evocă creşterea competi­tivităţii ţării astfel încât ea să pătrundă în top 15 UE şi să ajungă pe locul 40 în lume în funcţie de acest criteriu.

Potrivit topului global al competitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial şi publicat la începutul acestei luni, România a urcat de pe locul 76 pe care îl ocupa în 2013 (locul 78 în 2012) până pe poziţia 59 din 144 de ţări. Raportul atrage însă atenţia că problemele care predomină în mediul de afaceri românesc sunt legate de regimul fiscal, care descurajează investiţiile, de capacitatea de a păstra oamenii bine pregătiţi în interiorul graniţelor, de calitatea drumurilor şi de inten­sitatea competiţiei locale.

Programul electoral al candidatului partidelor de stânga atinge o parte din aceste probleme şi vorbeşte despre reconsiderarea relaţiei stat-me­diul de afaceri, despre sprijinirea investiţiilor sau creşterea competitivităţii, dar pune acentul, cu precădere, pe latura socială a exercitării actului ad-mi­nistrativ. Bunăoară, spune documentul, relaţia stat-mediu economic trebuie pusă pe următoarele baze: statul trebuie să fie „un partener de încre­dere, care îşi plăteşte datoriile la timp“,  dar şi „apărător al intereselor românilor în relaţia cu marile companii“; creşterea economică nu trebuie să se sprijine pe austeritate, iar accentul trebuie să cadă pe reducerea diferenţelor dintre bogaţi şi săraci. „Acest proiect reprezintă viziunea lui Victor Ponta despre ce înseamnă un preşedinte responsabil, aflat în slujba oamenilor, a naţiunii şi a interesului naţional“, spune documentul.

Ponta spune, în programul său, că în următorii 10 ani România poate ajunge economia de top a Estului (dacă are o creştere economică de minimum 3% pe an, dar fără austeritate), poate intra în  top 15 ţări europene cele mai competitive economic şi în top 40 ţări din lume din acest punct de vedere. De asemenea, el crede că România este capabilă să adere la euro în următorii 5 ani.

Însă detaliile despre drumul de străbătut până a fi atinse dezideratele de mai sus sunt mai degrabă sărace sau de ordin general: „Creşterea economică trebuie direcţionată, aşa cum s-a întâmplat, în ultimii doi ani, spre reducerea diferenţelor dintre cei bogaţi şi cei săraci şi creşterea nivelului de trai pentru toţi“;  „ultimii 2 ani au demonstrat că reducerea sărăciei se poate face în paralel cu creşterea economică“.

 

„Planurile“ lui Ponta pentru economie în următorii ani

+ Creştere economică de peste 3% în fiecare an, pentru a deveni „economia de top a Europei de Est“.

+ Creştere de competitivitate (intrarea în top 15 european şi top 40 mondial), dar şi atractivitate pentru investiţii (în special prin reducerea impozitării muncii şi prin stabilizarea legislaţiei fiscale – menţinerea cotei unice în zona agenţilor economici, reducerea numărului de taxe şi a birocraţiei fiscale).

+ România - centrul industrial est-european (accent pe IT, auto, farma, industrie alimentară).

+ „Grânarul“ Europei din punctul de vedere al resurselor agricole şi transformarea României în exportator major de produse agroalimentare.

+ Continuarea reducerii TVA la produse agroalimentare, susţinerea agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale.

+ România - hub tehnologic în regiune (România Digitală).

+ Intrarea în zona euro în următorii cinci ani.

+ Independenţă energetică totală în următorii cinci ani şi ocuparea poziţiei de lider energetic regional.

+ Investiţii greenfield pentru creşterea ocupării, creşterea exporturilor, creşterea productivităţii prin transfer tehnologic.

+ Continuarea marilor proiecte de investiţii în infrastructură (autostrăzi în special).

+ O politică externă pragmatică – România, partener corect pentru SUA, NATO şi UE; asumarea unui rol activ şi puternic în Uniunea Europeană; partener în relaţia regională cu Turcia şi Polonia; poartă de intrare a investiţiilor din Est (China) în Europa şi partener comercial puternic al lumii; sprijin pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.