Reţeta germană pentru dezvoltarea economică şi scăderea şomajului: angajatorii stabilesc programa din şcoli, iar instruirea elevilor se face şi în fabrici

Autor: Adelina Mihai 25.09.2014

Un aşa-numit sistem de educaţie duală, în care angajatorii lucrează cot la cot cu şcolile pentru a avea candidaţi cât mai bine pregătiţi pentru piaţa muncii la absolvire, funcţionează de mai bine de un deceniu în Germania, iar această colaborare a făcut ca în unele regiuni ale Germaniei rata şomajului să fie aproape neglijabilă. În România, reducerea drastică a numărului de elevi din şcolile profesionale şi lipsa de atractivitate în rândul tinerilor pentru învăţarea unei meserii au condus la un deficit de candidaţi pe piaţa muncii şi la o rată a şomajului mai ridicată.



Aproximativ 200.000 de „uce­nici“ erau cuprinşi în pro­gramele de training voca­ţional organizate în landul german Baden-Württem­berg în 2012, unul dintre cele mai bogate state ale Germaniei, care are o populaţie de 10,6 milioane de persoane. Regiunea este caracterizată şi de cea mai scăzută rată a şomajului dintre cele 16 landuri germane, de doar 4,2% (faţă de media naţională de 7,3% în ianuarie 2014). Dacă în Baden- Württem­berg există câte 18.000 de elevi cuprinşi în învăţământul vocaţional la fiecare milion de locuitori, în România statisticile arată că anul trecut la un milion de locuitori corespundeau 1.325 de elevi în învăţământul profesional, de aproape 14 ori mai puţin decât în landul german.

Unul dintre motivele care stau la baza unei structuri puternice economice din acest stat, situat în sud-vestul Germaniei, a fost înfiinţarea timpurie a unui model de educaţie duală, folosit în mod tradiţional în şcolile profesionale, dar care în prezent s-a extins şi la nivel de universităţi.

„Regiunea Baden- Württemberg oferă programe de training pentru 350 de tipuri de profesii, iar programele de instruire îmbină teoria cu practica şi se desfăşoară atât în şcoli de stat, cât şi în fabrici. Aproape 80% din companiile din regiune au programe de instruire pentru tineri, principalul scop al acestora fiind pregătirea tinerilor pentru piaţa muncii“, a explicat Jürgen Oswald, CEO al Baden-Württemberg International, organizaţie care sprijină companiile, universităţile şi institutele de cercetare germane sau din alte ţări interesate să investească în acest land.

 

Instruirea durează, în medie, 3 ani

În general, un program de training dual se desfăşoară pe o perioadă de trei ani, în care tinerii cu vârste de 15 - 16 ani, absolvenţi de şcoală generală, îşi dezvoltă abilităţi practice de lucru la companii (în sedii speciale, dotate cu echipamente similare cu cele din fabrici sau chiar în unităţile de producţie), iar în paralel învaţă în şcolile profesionale cunoştinţele teoretice şi tehnice pentru o anumită meserie.

Una dintre companiile din Baden-Württemberg care oferă un astfel de program de instruire este concernul Voith, o companie care activează în sectorul ingineriei mecanice, cu peste 43.000 de angajaţi la nivel global şi vânzări anuale de peste 5,7 miliarde de euro.

„În urmă cu câteva luni, am finalizat o investiţie de 16 milioane de euro într-un nou centru de training în Heidenheim“, a spus Lars A. Rosumek, senior vicepresident corporate communications în cadrul Voith. În cadrul acestui centru sunt instruiţi în prezent peste 200 de tineri în ocupaţii din domeniul industrial sau comercial.

Perioada de instruire presupune încheierea unor contracte între companie şi tinerii ucenici, iar aceştia sunt remuneraţi pe parcursul programului, salariile lor fiind de circa 700- 800 de euro pe lună.

Pentru ca o companie să organizeze un astfel de program în parteneriat cu o şcoală, are nevoie de acreditare, iar o parte componentă a procesului de obţinere a acreditării este să demonstreze că este nevoie de astfel de calificări pe piaţa muncii.

Programa de studiu se stabileşte împreună cu angajatorii din regiune

Cu toate acestea, angajatorii germani, asemenea altor ţări europene (inclusiv România) se confruntă cu un deficit de muncitori calificaţi, pe care încearcă să îl acopere, pe de-o parte, prin investiţii în şcoli vocaţionale şi prin „importul“ de muncitori din alte ţări.

„Avem o problemă pentru că există tot mai puţini oameni tineri, din cauza scăderii de­mografice, iar o parte dintre tinerii din re­giune migrează spre zonele urbane. Am in­vestit 25 de milioane de euro într-o nouă şcoală vocaţională şi avem două spitale într-o regiune relativ mică, pentru că ser­vi­ciile medicale sunt un element-cheie pentru cei care vor să se mute, iar noi încercăm să atragem cât mai mulţi locuitori în re­giune. Deşi departamentul nostru obişnuia să fie unul sărac, bazat pe activităţi de agri­cul­tură, situaţia din prezent s-a mai îmbunătăţit, iar rata şomajului este de doar 2,9%“, a spus Mattias Neth, county manager al Hohenlohe, parte a aceluiaşi land german.

Şi în regiunea Heilbronn-Franken, care face parte tot din landul Baden- Württem­berg, cu o populaţie de peste 866.000 de locuitori, se caută soluţii pentru creşterea numărului de salariaţi, rata şomajului fiind de circa 4%.

„Avem nevoie de muncitori calificaţi şi din alte ţări. În prezent, circa 1.000 de companii din regiune publică locurile de muncă vacante pe un portal online ad­ministrat de noi, iar acum sunt aproape 2.200 de locuri de muncă disponibile în zonă“, a spus Andreas Schumm, CEO al Wirtschaftsregion Heilbronn-Franken GmbH, organizaţia de promovare econo­mică a regiunii Heilbronn-Franken. Învăţă­mân­tul vocaţional este dezvoltat şi în univer­sităţi în această regiune, astfel că studenţii de la facultatea de administrarea afa­cerilor din cadrul universităţii Heilbronn-Franken lucrează în proiecte pentru companiile partenere ale instituţiei de învăţământ.

În plus, programa şcolară este stabilită în funcţie de discuţiile cu un comitet consultativ din care fac parte atât profesori, cât şi reprezentanţi ai unor companii şi instituţii private din zonă (cum ar fi, de exemplu, Volksbank Heilbronn, Dieffen­bacher sau Schunk).

 

În România se încearcă noi sisteme vocaţionale

În timp ce sistemul german de educaţie care şi-a demonstrat eficienţa în timp permite angajatorilor să „exporte“ locurile de muncă pentru necalificaţi în state cu o forţă de muncă mai ieftină sau să le acopere cu imigranţi care provin din state sărace, România nu reuşeşte să pună la punct un sistem educaţional care să aibă cores­pondent în piaţa muncii.

Angajatorii spun la unison că au nevoie de muncitori calificaţi, că există deficit de candidaţi în această zonă, dar schimbările din legislaţia învăţământului nu au ajutat prea mult din acest punct de vedere.

După  desfiinţarea şcolilor profesionale din 2009 (decizie luată de ministrul educaţiei de atunci Ecaterina Andronescu), numărul de „meseriaşi“ disponibili pe piaţa muncii a scăzut dramatic, chiar dacă modificarea legii învăţământului din 2011 a presupus reînfiinţarea acestor forme de învăţământ. Dacă în anul şcolar 2002- 2003 România avea peste 270.000 de elevi înscrişi în învăţământul profesional, numărul acestora era de doar 19.700 de persoane în anul şcolar 2012/ 2013.

Iar o nouă încercare de reformare a învăţământului vocaţional a avut loc în această vară, odată cu adoptarea unei ordonanţe controversate de înfiinţare a colegiilor universitare pentru absolvenţii de liceu care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat, care adânceşte lipsa de predictabilitate a unui sistem educaţional care a suferit doar în ultimele două decenii peste 100 de modificări legislative.

 

Explicaţie foto: Un program de training dual se desfăşoară pe o perioadă de trei ani, în care tinerii cu vârste de 15 - 16 ani, absolvenţi de şcoală generală, îşi dezvoltă abilităţi practice de lucru la companii, în sedii speciale, dotate cu echipamente similare cu cele din fabrici