Pagini de „spionaj“ despre armata de companii mici şi mijlocii cu care businessul ceh invadează piaţa românească

Autor: Bogdan Cojocaru 26.09.2014

Republica Cehă este un stat cu un PIB per capita de două ori mai mare decât cel al României, deşi ambele ţări au plecat din comunism pe drumul spre capitalism şi democraţie. Cehia este printre puţinele ţări foste comuniste din Europa de Est care sunt incluse în clubul exclusivist al economiilor dezvoltate şi nu ar fi ajuns aici dacă nu ar fi avut o clasă de business puternică.

Nume precum Skoda, CEZ şi Zentiva au rezonanţă puternică în România şi în alte locuri din Europa de Est, şi nu mai au nevoie de nicio prezentare. Pe lângă aceşti jucători de categorie grea, Cehia îşi trimite în lume o armată de afaceri mici şi mijlocii, iar drumul le este pavat de promovarea puternică de către diplomaţia Cehă. Poate că aceasta este explicaţia deficitului comercial substanţial din relaţiile comerciale româno-cehe.

Promovarea pe care o face Cehia afacerilor sale în România şi întreprinzătorii care stau în spatele acestor afaceri sunt tema suplimentului ZF Cehia.

 

Bursa din Praga merge cu un pas înaintea BVB

Înfiinţate în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bursa de Valori din Praga şi cea de la Bucureşti au o istorie aproape similară. Traseul ambelor a fost marcat de evenimentele sociopolitice ale secolului trecut, mai cu seamă de Primul Război Mondial, pe parcursul căruia acestea şi-au oprit activitatea, şi apoi de cei 50 de ani de regim comunist în care existenţa lor practic nu a mai avut sens. Însă astăzi cele două burse se privesc de la înălţimi diferite. Deşi are mai puţine companii listate decât bursa de la Bucureşti, operatorul pieţei de capital cehe depăşeşte BVB atât în privinţa capitalizării, care cumulează aproape 40 de miliarde de euro, cât şi la capitolul lichiditate. În prezent, graţie listărilor din ultimul an, bursa de la Bucureşti a ajuns la o capitalizare de 30,2 miliarde de euro.

 

Jiri Sitler, ambasadorul Republicii Cehe în România, despre cum promovează ambasada interesele businessului ceh

Promovarea şi consistenţa în calitate sunt sfaturile pe care Jirí Sitler, ambasadorul Republicii Cehe la Bucureşti, le dă într-un interviu acordat ZF oricărui întreprinzător care vrea să pătrundă pe piaţa cehă.

Ambasada cehă ajută micii afacerişiti facilitând, prin evenimente sau forumuri, întâlniri între aceştia şi autorităţile şi oamenii de afaceri din România. De asemenea, ambasada îi pune în legătură pe antreprenorii nou-veniţi cu cei care au deja experienţă pe piaţa românească. În plus, ambasada organizează şi evenimente mici. Dacă o companie vrea să facă o prezentare, apelează la ambasadă, care poate oferi, printre altele, spaţiu de prezentare, explică domnul Sitler.

Românii au şansele lor să se afirme pe piaţa cehă, ne-a asigurat ambasadorul. Transportul feroviar din Cehia a fost privatizat, iar nou-veniţii pe piaţă vor avea cu siguranţă nevoie de vagoane. De asemenea, cehilor la plac vinurile roşii şi seci, iar România produce astfel de vinuri. Dar pentru a avea succes pe piaţa cehă, ca pe orice altă piaţă dezvoltată, producătorii români va trebui să respecte două principii: promovare şi consistenţă în calitate, spune ambasadorul.

 

Creioane, pixuri şi culori pentru şcolarii şi artiştii români

Koh-I-Noor Hardtmuth România, condusă de Dinu Mihail Maravela, este reprezentantul pe piaţa locală al companiei cehe Koh-I-Noor Hardtmuth, unul dintre cei mai mari producători de creioane, pixuri şi materiale pentru pictură din lume. Firma a fost înfiinţată în 1994 cu doar 20.000 de dolari, iar începând cu 2012 afacerea a depaşit la vânzări pragul de 6.500.000 de lei deşi este o activitate sezonieră, având în vedere că se adresează în cea mai mare parte şcolarilor, preşcolarilor, dar şi artiştilor şi pasionaţilor de artă.

 

Cristalele Boemiei atrag interesul românilor

Istoria meşterilor sticlari de la Preciosa este întunecată de Primul Război Mondial. În Boemia de Nord, doar 7 companii din industria cristalului au supravieţuit conflagraţiei, iar ele s-au unit şi din 1948 poartă denumirea de Preciosa. De câteva luni produsele Preciosa sunt prezentate şi vândute într-un magazin din Băneasa Shopping City sub managementul domnului Sorin Bunea, care a făcut pentru cititorii ZF „o dezvăluire în premieră“: „Designerii Preciosa vor concepe produse dedicate exclusiv pieţei româneşti“.

 

Modpack System construieşte un cap de pod al businessului românesc în Cehia

Valentin Mălăescu, directorul general al Modpack System

Modpack System, o firmă din Ploieşti specializată pe servicii de ambalare industrială şi cu capital în întregime românesc, are ambiţia să devină un cap de pod al businessului românesc în Cehia în condiţiile în care amprenta oamenilor de afaceri români este slabă acolo.

Dar de ce Cehia? „Am ales Cehia deoarece economia acestei ţări este orientată către exportul masiv în Uniunea Europeană şi în special către Germania. De asemenea, economia cehă este una dintre cele mai performante din Europa Centrală. Cehia s-a dovedit a fi unul dintre cele mai prospere state postcomuniste, cu  creşteri economice de peste 6% anual în cei trei ani de dinaintea izbucnirii recentei crize economice“, spune pentru ZF Valentin Mălăescu, directorul general al Modpack System. Firma este prezentă de doi ani pe cont propriu în Cehia, iar din august printr-un parteneriat cu o firmă locală şi o investiţie „substanţială“. Planurile pentru Cehia prevăd un personal de 20 de angajaţi şi o cifră de afaceri de un milion de euro în maximum un an.

 

O invenţie cehă care ajută milioane de oameni şi ignoranţa regimului comunist

Primele lentile de contact folosibile de om au fost produse de omul de ştiinţă ceh Otto Wichterle în 1961 cu ajutorul unui dispozitiv montat pe masa din bucătărie care consta dintr-un motor de gramofon şi piese de bicicletă şi din jucării. În mare, procesul de producţie a rămas neschimbat până în zilele noastre. Cu toate că a pus bazele unei industrii a lentilelor de contact de miliarde de dolari, Wichterle nu a devenit niciodată bogat datorită invenţiei sale. Guvernul cehoslovac a vândut patentele în străinătate pentru 330.000 de dolari.