România pe harta europeană a salariilor: un casier câştigă de opt ori mai puţin decât în Germania şi cu o treime sub nivelul din Polonia

Autor: Adelina Mihai 26.09.2014

Un angajat român câştigă, în medie, aproape jumătate din salariul unui angajat din celelalte state din Europa Centrală şi de Est şi de până la opt ori mai puţin decât un angajat din statele dezvoltate ale Europei de Vest, arată o analiză a ZF pe baza informaţiilor de la compania de consultanţă Hay Group, care realizează studii salariale.



La şapte ani de la integrarea în Uniunea Europeană, angajaţii români sunt codaşii Europei în materie de salarii, iar în prezent un manager de top din România are un salariu de 19 ori mai mare decât un muncitor calificat, pe când această diferenţă în state precum Germania este de 1 la 5.

Datele firmei de consultanţă în manage­ment Hay Group arată că un casier dintr-un hipermarket câştigă în România un salariu mediu brut de 375 de euro pe lună (circa 270 de euro net), în timp ce un angajat pe o poziţie similară din Germania are un salariu de 3.167 de euro brut pe lună (de aproape 8,5 ori mai mare), iar unul din Franţa câştigă 1.733 de euro brut pe lună (adică de 4,6 ori mai mult). Diferenţe notabile, dar mai mici, sunt faţă de Polonia (unde un angajat pe o poziţie similară câştigă cu 26% mai mult decât un român) sau de Ungaria, unde un casier câştigă cu 13% mai mult decât unul român. Aceste diferenţe se păs­trează şi la nivelul unor poziţii precum cele de muncitor în fabrică din domeniul auto­motive sau şofer, deşi la nivel de top management decala­jele salariale sunt mai mici.

Specialiştii spun însă că România nu va scăpa de capcana salariilor scăzute până când economia nu o va permite şi că, deocamdată, „norocul“ ţării este că în continuare costurile cu forţa de muncă sunt scăzute, acesta fiind un aspect luat în considerare de investitorii străini. Ce trebuie făcut pentru ca salariile angajaţilor români să fie cel puţin la fel de mari precum cele ale unor state din Europa Centrală şi de Est?

„Soluţia creşterii salariilor şi a nivelului de trai din România este creşterea economică durabilă şi la un ritm susţinut, precum şi creşterea productivităţii muncii şi a valorii adăugate în toate sectoarele economiei. Între anul 2000 şi anul 2013, potrivit datelor Eurostat, Produsul Intern Brut per capita al României a crescut de la 27% din media Uniunii Europene la 54%. În acelaşi interval, salariul mediu net a crescut de la mai puţin de 100 de euro lunar la aproape 400 de euro (aproximativ 390 de euro pe lună potrivit datelor INS din luna iulie 2014)“, a spus Mihaela Mitroi, liderul Departa­mentului de consultanţă fiscală şi juridică în cadrul firmei de audit PwC România. Ea a mai adăugat că autorităţile pot sprijini evoluţiile salariale în mai multe moduri, unul dintre acestea fiind o fiscalizare moderată a muncii care ar putea duce la creşterea salariilor nete, astfel că, de exemplu, reducerea contri­buţiilor de asigurări sociale adoptată recent este o măsură cu efecte pozitive pentru economie. Un alt efort trebuie depus în domeniul educaţiei, unde România poate investi în domenii cu calificări înalte cum sunt IT, tehnologie, cercetare, economie şi poate sprijini tinerii antre­prenori şi profesiile liberale care să-şi creeze afaceri prospere.

„Făcând abstracţie de contextul geopolitic, pentru a avea salarii mai mari, Ro­mânia trebuie să aibă o forţă sindicală puternică, pentru că în prezent legislaţia muncii, modificată la presiunea me­diului de afaceri şi a investi­torilor străini, defavorizează angajatul. De asemenea, Ro­mânia trebuie să aibă o strategie bazată pe inovaţie şi pe valoare adăugată mare, să nu facem doar ce ne spun alţii şi să producem, de exemplu, maşini mai scumpe“, a spus Sorin Roibu, Managing Partner în cadrul firmei de consultanţă şi executive search Arthur Hunt. În opinia sa, absorbţia de fonduri europene şi dezvoltarea infrastructurii ar fi alte două elemente care a putea genera creşteri salariale în următoarea perioadă.

În majoritatea cazurilor, ţările cu un nivel salarial ridicat sunt economii foarte competitive în care forţa de muncă este foarte calificată, dar există şi o cerere ridicată pe piaţa forţei de muncă, spun specialiştii.

„Nivelul salariului mediu din România a evoluat în concordanţă cu performanţa economiei româneşti. Dacă vom reuşi să creăm un mediu de business mai atrăgător, mai stabil şi orientat către creştere pe termen lung se va crea o competiţie pe piaţa forţei de muncă. Această competiţie va genera o creştere a salariului mediu. Trebuie să investim într-o politică fiscală relaxată şi într-o stabilitate legislativă pentru ca agenţii economici să se poată dezvolta“, a spus Daniela Bărbieru, Manager  în cadrul companiei Marsh Mercer Benefits România. Mihaela Mitroi de la PwC a mai spus că o altă măsură care ar putea influenţa creşterile de salarii ar fi creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare pentru ca autorităţile să aibă resurse să majoreze şi salariile angajaţilor din sectorul public. „Acest lucru nu se va putea face fără o reformă cuprinzătoare a ANAF, fără combaterea evaziunii fiscale, dar şi fără reducerea poverii administrative pentru contribuabili“, a mai spus Mitroi.

 

Un şef din România câştigă de 19 ori mai mult decât un muncitor. În Germania, diferenţa e de la 1 la 5

Diferenţele salariale din statele europene nu diferă doar la nivelul salariului oferit pentru o anumită poziţie, ci şi în ceea ce priveşte raportul dintre salariul unui manager şi cel al unui muncitor.

 „La nivel de top management, salariile din România au început să se alinieze celor din statele dezvoltate din Europa de Vest, însă diferenţele sunt notabile în raport cu salariile celorlalţi angajaţi. Spre exemplu, în Germania, un muncitor calificat câştigă, în medie, 2.800 de euro brut pe lună, iar un top manager are un salariu lunar de 13.700 de euro brut, de aproape cinci ori mai mult. În România şi în Polonia, diferenţa dintre salariul unui muncitor calificat şi al unui top manager este de 19 ori“, a explicat Oana Datki, managing partner pentru Europa de Sud-Est al firmei de recrutare şi consultanţă în resurse umane Consulteam. Ea a spus că, în România, un muncitor calificat câştigă 520 de euro brut pe lună, iar un top manager are un salariu de 9.900 de euro brut pe lună.

 „Este clar că salariile muncitorilor vor mai creşte, nu şi ale managerilor însă, având în vedere că acestea sunt similare cu cele din alte state europene şi că, deocamdată, România este recunoscută ca o destinaţie ieftină pentru investitori din punctul de vedere al costului forţei de muncă“, a mai spus Oana Datki.

 

Când va ajunge România la un salariu mediu de 1.000 sau 2.000 de euro net pe lună?

Deşi se feresc să facă prognoze, specialiştii spun că evoluţia economiei este esenţială pentru creşterea salariilor angajaţilor.

„Vom ajunge la acest nivel atunci când indicatorii economici ai României vor fi la fel ca cei ai unor ţări care au astfel de salarii, cum sunt Cehia, Slovenia“, a mai spus Daniela Bărbieru de la Marsh Mercer Benefits. De aceeaşi părere este şi Mihaela Mitroi de la PwC, care a spus că, dacă ne uităm la ţările din jurul nostru, Cehia, ţara din Europa Centrală şi de Est care are cel mai mare nivel al PIB per capita (80% din media Uniunii Europene) are un salariu mediu net de peste 700 de euro, iar Italia, care este foarte aproape de media PIB per capita europeană, are un salariu mediu net de 1.900 de euro pe lună.

„Probabil că atunci când ne vom apropia de aceste niveluri ale PIB per capita vom avea şi câştiguri salariale comparabile. În cât timp se va întâmpla acest lucru depinde de rata de creştere pe care o vom înregistra în următoarele decenii. România are nevoie de o rată de creştere de 5% pentru a-şi dubla Produsul Intern Brut în aproximativ 14 ani. Or, pentru a înregistra o astfel de rată de creştere ridicată, este nevoie de reforme structurale, de investiţii consistente în infrastructură şi de crearea şi menţinerea unui climat de investiţii atractiv, inclusiv prin mai multă stabilitate şi predictibilitate fiscală şi legislativă“, conchide Mihaela Mitroi.

 

Note: Pentru posturile de şofer şi director companie mare s-a ţinut cont de datele din toate sectoarele de activitate, iar pentru posturile de casier hipermarket şi muncitor în fabrică auto s-a ţinut cont de datele companiilor din sectoarele aferente (respectiv retail şi industrie). Directorii pot fi remuneraţi şi la niveluri mai mari, în funcţie de mărimea companiei. Sursa: HayGroup