„Să fim realişti, fără multinaţionale şi fără finanţare de afară noi nu am fi crescut“

Marea majoritate a antreprenorilor români de la nivel local, care îşi bazează businessurile pe export sau pe comenzi din partea multinaţionalelor, susţin că fără investiţiile străine care au venit pe piaţa locală, România nu ar fi reuşit să se dezvolte singură după 1989.

„Dacă nu veneau multinaţionalele, dacă nu venea capitalul străin (…), nu aveam nicio şansă. Trebuie să fim realişti (…). Guvernele noastre sunt inexistente, nici nu ştiu măcar să atragă bani europeni, care sunt gratis“, a menţionat Gheorghe Corneanu, un antreprenor din Braşov care conduce şi deţine firma Energo, cu afaceri de peste 12 mil. euro pe an, ce activează în domeniul energiei şi prestează lucrări către giganţi mondiali din domeniu.

El, alături de alţi antreprenori locali, a participat la o serie de întâlniri organizate de Volksbank şi Ziarul Financiar, la Braşov şi Sibiu, cu comunităţile de business locale în cadrul programului „România, pe profit“.

Bogdan Neacşu, vicepreşedintele corporate al Volksbank, spune că intenţia băncii este de a se apropia de businessurile locale pentru a găsi modalităţi de creditare şi dezvoltare. „Ne interesează foarte mult antre­prenorii români, vrem să finanţăm businessurile locale pentru că ele formează baza economiei şi asta am văzut în criză. Ne schimbăm şi noi acum, după anii de criză, în care poate nu ne-am uitat la companiile locale. Asta nu înseamnă că ignorăm investitorii străini.“

Anii de criză au lăsat urme în mintea antreprenorilor locali care acum sunt destul de circumspecţi când vine vorba de a lua noi credite pentru a se extinde. La acest lucru se adaugă şi părerea proastă pe care o au în privinţa politicii economice de la Bucureşti, unde introducerea „taxei pe stâlp“ de guvernul Ponta are un impact nefavorabil mult mai mare în mintea companiilor şi în decizia lor de a-şi reanaliza şi încetini investiţiile decât s-ar crede la Palatul Victoria. „În momentul de faţă există o segregare între businessurile locale şi ce se întâmplă la nivel naţional“, a menţionat un antreprenor din Braşov. La acest lucur se adaugă şi lipsa de comunicare şi cooperare între antreprenorii locali dintr-o zonă, ceea ce face ca businessul în relaţia cu autorităţile locale să fie mai dificil.

WikiZF: Profilul companiei Volksbank

Ce aţi face dacă aţi fi în locul premierului Ponta? „1. Nu aş da amnistie fiscală, pentru nimeni; nici pentru bugetari, nici pentru pensionari, nici pentru companii. 2. Nu aş creşte salariile bugetarilor. 3. N-aş schimba cota unică”, spune o antreprenoare din Sibiu.

"Astăzi în România, timpul pe care l-aş folosi pentru a obţine noi contracte, pentru a rezolva problemele companiei, îl folosesc în discuţii cu cei care vin să ne verifice, cu cei care vin să ne controleze pe TVA (la export)", spune Ioan Noaghiu, un antreprenor ce deţine firma Tools Concept Braşov.

Braşovul, cu o populaţie de 550.000 de locuitori, are aproape 140.000 de angajaţi, cu un salariu mediu în jurul a 1.700 de lei net pe lună, la acelaşi nivel cu media naţională. Din punctul de vedere al puterii economice, Braşovul se află pe locul şase în România, intrând în cele zece judeţe din 40 care au 70% din businessul naţional şi 80% din angajaţii din companii. 

Deşi recunosc că fără multinaţionale ar fi mult mai greu, antreprenorii locali cer să beneficieze de aceleaşi facilităţi şi atenţie ca şi investitorii străini. Un antreprenor din Sibiu, un judeţ peste media naţională din punct de vedere economic, spune că între primarul Klaus Iohannis şi antreprenorii români din businessul local dialogul nu prea există. Totuşi ei îi recunosc meritele în ceea ce priveşte atragerea investitorilor străini în Sibiu, o zonă unde salariul mediu este de 1.826 de lei, cu 8,5% mai mare decât cel la nivel naţional (mai 2014). În judeţul Sibiu, din aproape 400.000 de locuitori, 120.000 lucrau, un indicator peste media naţională.

În încercarea de a intra pe piaţa businessului local, Volksbank a deschis 10 centre regionale, pentru care alocă oameni specializaţi pe corporate. „Există foarte multă lichiditate în piaţa bancară, avem bani pentru credite, sunt segmente economice care îşi revin şi vrem să riscăm, să ne uităm cu alţi ochi la businessurile locale. Vrem să finanţăm companii pe baza contractelor pe care le au şi mai puţin pe baza garanţiilor. Ne uităm acum la cash-flow-ul pe care îl generează un contract“, a menţionat Bogdan Neacşu. Trebuie să riscaţi din nou, acum mingea este în curtea dumneavoastră, a fost mesajul transmis de bancher antreprenorilor locali din cele două zone ale ţării.

Romulus Andrei, directorul Di­recţiei Finanţări Structurate din Volks­bank, spune că „în 20 de ani, nu cred că am întâlnit o situaţie atât de prielnică din punctul de vedere al condiţiilor macro­economice, cu o inflaţie în scă­dere, cu un curs stabil şi cu dobânzi atât de reduse, atât la euro, cât şi la lei. Se poate face business din nou“.  Ceea ce lipseşte însă în acest moment este încrederea antreprenorilor, care după ce au luat credite în perioada de boom nu au rezistat în criză, sunt mult mai reticenţi în privinţa viitorului şi a modului cum va merge economia. Cei care au contracte externe sunt mai încrezători şi sunt dispuşi să discute cu bancherii despre noi linii de finanţare, în schimb cei care îşi bazează businessul doar pe piaţa internă sunt mult mai circumspecţi în privinţa viitorului. „În acest moment, companiile economisesc mai mult decât investesc, ceea ce este o situaţie anormală“, a menţionat Bogdan Neacşu.

Costul unui credit nu mai este o problemă atât de mare, dar totuşi antreprenorii se uită cu atenţie la dobânzile cerute de bănci şi le compară cu ce este în afară. Cred că 4-4,5% reprezintă un nivel de echilibru corect atât pentru noi, cât şi pentru bancă, spune Gheorghe Corneanu, din Braşov.

”8% la euro mi se pare enorm pentru un credit la care banca nu are niciun risc“, a menţionat Ioan Noaghiu, referindu-se la faptul că la operaţiunile de factoring costurile sunt mult mai mari.

Pe de altă parte, bancherii spun că atâta timp cât nu au resurse pe termen lung, întrucât în România depozitul mediu este pe o lună, nici costul unui credit nu poate să scadă atât de mult.

„V-aţi gândit de unde vin banii de investiţii? De unde vreţi să dau credite pe cinci ani când la noi depozitul mediu în România este pe o lună?“, a spus Răzvan Bădălicescu, director IMM-uri şi companii în cadrul Volksbank.  Pe lângă acest lucru se adaugă şi rata creditelor neperformante care are un anumit cost şi impact în preţul creditelor noi acordate. Cu tot respectul, dar în 80%-90% din cazuri vorbim de fraude în creditele neperformante, a spus Bădălicescu. Şi de aceea bancherii se uită cu mai mare atenţie acum când dau cre­dite, a adăugat el.

Una dintre probleme României este că nu are suficiente resurse interne, iar cele care sunt din economisirea internă doar pe termen scurt, pentru a sus­ţine necesarul de finanţare al economiei şi al companiilor. Din acest motiv, fi­nanţarea externă este extrem de im­portantă, iar acest lucru s-a văzut în criză. Pentru că nu sunt proiecte, iar com­paniile solicită puţine credite, băn­cile au început să ramburseze liniile de finanţare către băncile-mamă. Dacă nu dăm credite, vom fi nevoiţi să dăm banii înapoi, a menţionat Bogdan Neacşu.

Una din problemele cu care se confruntă toate companiile de la nivel local, atât cele româneşti, cât şi cele străine este lipsa forţei de muncă specializate şi mai mult decât atât lipsa şcolilor profesionale. “Avem prea mulţi absolvenţi de facultate şi de master şi nu avem muncitori sau cei cu facultate nu vor să se recalifice în altceva. Ei în schimb pleacă din ţară şi se duc să spele vase“, a menţionat un antreprenor din Sibiu.

Antreprenorii din Braşov şi Sibiu cred că zonele lor vor creşte mult mai rapid decât media naţională, ei bazându-se pe fluxul investitorilor străini care vor continua să vină în zonele unde există forţă de muncă calificată, în special pe zona industrială, ceva infrastructură, universităţi puternice şi furnizori locali.

“La Braşov punem bazele unei industrii aerospaţiale şi sperăm să-i mişcăm pe tineri în acest domeniu. De asemenea, industria de componente auto va continua să crească. Acum nu mai poţi să cumperi o maşină în Vest, fără să aibă o piesă făcută în Ţara Bârsei, a menţionat Cristian Macedonschi, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România. “Aeroportul din Braşov mai trebuie să se dezvolte“.

Proiectul de întâlniri între Volksbank , Ziarul Financiar şi comunităţile de business locale va continua cu Iaşi, Ploieşti, Constanţa şi Bucureşti.