Consiliul Fiscal: Tăierea cheltuielilor cu investiţiile nu este conformă cu principiul alocării resurselor spre proiecte prioritare

Consiliul Fiscal opinează că guvernul îşi supraestimează veniturile ce le va obţine din fonduri europene postaderare, în condiţiile în care a redus puternic, la a doua rectificare bugetară, cheltuielile cu proiectele derulate cu fonduri UE.

În “opinia cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări a bugetului general consolidate pe 2014”, Consiliul Fiscal subliniază: “În ipoteza unui buget construit de jos în sus, pornit de la proiecte concrete, aşa cum ar trebui să fie cazul mai ales în ceea ce priveşte obiectivele de investiţii cu finanţare europeană, ar trebui să fie imposibilă atragerea unui volum dat de fonduri europene în lipsa unor cheltuieli de cofinanţare corespunzătoare, incluzând aici atât cofinanţarea standard cerută de Comisia europeană cât şi cheltuieli neeligibile al căror cuantum diferă în funcţie de natura fiecărui obiectiv de investiţii în parte”.

Guvernul discută astăzi a doua rectificare bugetară pe anul în curs şi, potrivit unui proiect publicat de Ministerul Finanţelor, de la “proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile” ar urma să fie tăiată suma de 3,9 miliarde de lei (aproape 900 mil. euro). Însă intrările de fonduri europene estimate în buget sunt preconizate a consemna o reducere de mici dimensiuni (-300 de milioane lei), de la 14,8 mld. lei la 14,5 mld. lei. Cosiliul Fiscal pune la îndoială această prognoză, de vreme ce atragerea de fonduri este condiţionată chiar de cheltuirea din buget a unor sume de bani care apoi sunt decontate la Bruxelles.

“Din perspectiva Consiliului fiscal, există două explicaţii posibile în acest caz. Prima explicaţie ar fi cea în care reducerea consemnată la nivelul veniturilor din fonduri post-aderare corespunde abandonării unor proiecte de investiţii pentru care cuantumul de cheltuieli neeligibile reprezintă circa 87% din valoarea proiectului,ceea ce, deşi teoretic posibil, pare improbabil. A doua explicaţie posibilă ar fi cea în care reducerea consemnată de cheltuieli este rezultatul utilizării unui tampon (rezerve) de cheltuieli inclus în construcţia bugetară iniţială în vederea încadrării în ţinta de deficit în eventualitatea unor evenimente neprevăzute care, deşi o dovadă de prudenţă, apare drept indezirabil din perspectiva construcţiei unui buget transparent. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal consideră oportună o clarificare din partea Ministerului Finanţelor Publice.”

Aproape un miliard de lei din suma totală de 3,9 miliarde de lei tăiată de la proiectele cu fonduri UE este luat din bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi (CNADNR). În schimb, bugetele locale au fost suplimentate cu 2,5 miliarde de lei, bani realocaţi de la proiectele europene sau primiţi din suplimenarea cotei de TVA alocată bugetelor locale.

Consiliul Fiscal apreciază că astfel de realocări operate în interiorul categoriei de cheltuieli cu investiţiile - în sensul abandonării unor proiecte de investiţii cu finanţare europeană nerambursabilă ori cu finanţare rambursabilă, precum şi reducerii cheltuielilor destinate lucrărilor de infrastructură rutieră ale CNADR concomitent cu suplimentarea alocărilor de cheltuieli de capital la nivelul bugetelor locale - nu sunt conforme cu principiul alocării resurselor spre proiecte prioritare.

Consiliul Fiscal mai apreciază că ar fi fost de aşteptat ca reducerea CAS să genereze, în contrapartidă faţă de impactul negativ la nivelul veniturilor aferente acestei categorii, şi o reducere a agregatului de cheltuieli de personal, care include contribuţia datorată de angajator (cuantumul ar fi trebui să fie de circa 270 milioane lei).

“Cifrele din propunerea de rectificare indică însă o reducere marginală a anvelopei salariale de doar 22 milioane lei, ceea ce înseamnă că reducerea aşteptată a fost însoţită de alocări suplimentare de cheltuieli în cadrul aceleiaşi categorii.”