Bucharest Forum: Cum să atragi dividende economice din geografia excepţională a României

„De foarte multe ori am folosit relevanţa strategică a României pentru a ne asigura siguranţa naţională, dar de foarte multe ori nu am ştiut să atragem dividende economice din această geografie excepţională pe care România o are“, a afirmat ieri Mircea Geoană, preşe­dintele Aspen România, în deschiderea Bucharest Forum, o întâlnire anuală, devenită una dintre cele mai importante din regiune, la care participă lideri politici şi personalităţi din mediul de afaceri la nivel mondial.

Ajunsă la a treia ediţie, conferinţa Bucharest Forum se bazează pe activitatea de politici publice din ultimii ani a Institutului Aspen România. Întâlnirea din acest an care se desfăşoară între 2-4 octombrie este organizată de Institutul Aspen România şi German Marshall Fund din Statele Unite, sub egida „România – Poarta Europei“, în parteneriat cu Guvernul României, Banca Naţională a României şi Comitetul Naţional pentru Dezvoltare.

Tema reuniunii din acest an este „Deblocarea potenţialului Eurasiei. Decizii strategice pe Noul Drum al Mătăsii“ şi urmăreşte să găsească răspunsuri la întrebarea: cum reuşim să transformăm România într-o Poartă a Europei pe ruta de comerţ şi investiţii între Europa şi Asia.

Preşedintele Aspen România a mai spus, în deschiderea forumului, că Români are o locaţie şi o poziţie geopolitică strategică trebuie să le pună în valoare.

Potrivit lui Geoană, menirea structurii formate la nivelul Executivului şi din care face parte (Geoana este Înalt Reprezentant al prim-ministrului pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică), împreună cu Institutul Aspen, este de a crea cadrul concret prin care, proiect cu proiect, să se vină cu un răspuns concret şi să se descătuşeze potenţialul economic, de investiţii şi comerţ, de placă turnantă, pe care România îl joacă în mod natural, pentru a transforma România într-o „poartă a Europei“.

„Vom pune la dispoziţia Guvernului României şi a viitorului prim-ministru şi preşedinte acest tip de capabilitate practică, în care, dacă există un investitor, de la Hong Kong până la Huston şi de la Istanbul până la Stockholm, să putem găsi în timp real răspunsuri concrete pentru a debloca acest apetit de invesţii, dar şi folosirea geografiei României pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă“, a afirmat Mircea Geoană.

El a adăugat că este conceptul pe care încearcă să îl promoveze de trei ani de zile, de când se organizează acest Forum.

„Nu există un necaz care să nu aducă şi oportunităţi. Necazul care s-a întâmplat în vecinătatea noastră şi care în continuare ne preocupă (...) reprezintă pentru România şi o oportunitate“, a mai declarat Geoană, adăugând că România are obligaţia de a pune în valoare aceste oportunităţi.

„Acest nou drum al mătăsii care se înfiripă, România ca poartă a Europei, ne-a făcut să încercăm să aducem lume cât mai diversă din cele două extremităţi ale planetei“, a mai afirmat preşedintele Aspen România, precizând că ţara noastră are o vocaţie naturală de poartă a Europei, iar acolo „pe unde trec ideile, mărfurile, banii, pe acolo vine şi prosperitatea“.

Ponta: „O nouă cale a mătăsii nu mai este o utopie“

La rândul sâu, premierul Victor Ponta a declarant, în deschiderea Formului, că o nouă cale a mătăsii, acum, în secolul 21, nu mai este o utopie, ci un proiect vizionar la care foarte multe minţi luminate şi popoare lucrează şi trebuie să lucreze, iar poziţia naturală a României e o oportunitate în acest sens.

„O nouă cale a mătăsii în secolul 21, acum, azi, nu mai e o utopie, e un proiect vizionar, la care foarte multe minţi luminate, popoare lucrează şi trebuie să lucreze. Cred că poziţia naturală a României, de poartă a Europei dinspre Orient, de frontieră, aici, frontieră estică a UE şi NATO, e o uriaşă oportunitate pe care putem să o folosim sau să o ratăm, pentru că o cale a mătăsii poate să treacă prin anumite regiuni, zone, ţări sau să le ocolească dacă nu oferă stabilitate, predictibiliatte, deschidere“, a spus Ponta.

El a arătat că preocuparea Guvernului şi a României constă în a fi un actor regional şi un exportator de stabilitate şi securitate în regiune, respectiv de a fi un participant la un proiect aşa cum este cel al noii căi a mătăsii.

„România trebuie fie un participant activ, un promotor al dezvoltării economice şi sociale a noii căi a mătăsii, trebuie să-şi joace rolul de poartă - una din porţi - de intrare în Europa. Trebuie să înţelegem că dezvoltarea economică şi socială reprezintă soluţia pe termen lung pentru crize“, a spus Ponta.

George Friedman, Stratfor: „Rusia arată că este o ţară slabă“

În ceea ce îl priveşte, preşedintele institutului Stratfor George Friedman care participă la întrunirea de la Bucureşti a susţinut că noul drum al mătăsii poate funcţiona doar dacă UE îşi va rezolva problema privind reprezentarea intereselor sale comune, exemplificând prin reacţia faţă de criza ucraineană şi Rusia.

Friedman a susţinut că materializarea drumului mătăsii în contextul actual ţine de modul în care Uniunea Europeană va decide dacă îşi reprezintă unitar interesele sau nu.

„Ce s-a întâmplat este că Rusia a pierdut controlul unei zone care este de interes fundamental pentru ea (...) Rusia nu se uită la puterea cu care se confruntă acum, ci se uită la trecut şi la ce s-ar putea întâmpla. Acest lucru fiind spus, Rusia arată că este o ţară slabă, ei au arătat că în Ucraina nu pot gestiona situaţia. Mitul serviciilor secrete ruseşti a fost distrus, ei nu ştiau ce se întâmplă în Kiev, nu au ştiut să oprească situaţia“, a spus Friedman.

El a susţinut că, în acest context, „ţările slabe sunt cele mai periculoase“.

„Pe termen lung, cu toţii murim. Pe termen scurt trebuie să facem faţă Rusiei, care este înspăimântată de viitorul său, are motive pentru a fi îngrijorată de viitorul său şi care se comportă ca un bătăuş de pe maidan care arată că este puternic“, a susţinut Friedman.

În privinţa Uniunii Europene, Friedman a precizat că nu a avut un răspuns la criza din Ucraina pe măsura problemelor.

„Responsabilitatea pentru Ucraina şi Libia şi reponsabilizarea pentru Statele Unite pentru aceste lucruri nu funcţionează. Noi ştim, însă, că nu facem o bătălie împotriva unei ţări, dar după cum aţi văzut, am fost în Irak şi nu am făcut o treabă tare bună. Nu este nimic aici care nu poate fi schimbat de câteva modificări de politici şi sunt uimit că europenii nu pot să instituie aceste schimbări. Care este problema europenilor de nu fac această schimbare? Punctul meu de vedere este că da, Rusia este un challenger foarte important, dar este un challenger pentru că nimeni nu se aştepta ca acest lucru să se întâmple“, a afirmat preşedintele Stratfor Global Intelligence.

El a susţinut că europenii au rămas neglijenţi şi fac mai multe greşeli decât orice ţară într-un deceniu.

„Europenii încearcă acum să negocieze cu ruşii şi ucrainenii, iar ruşii sunt bătăuşii şi europenii îi lasă să facă asta, nu pentru că sunt incompetenţi, ci pentru că nu este un interes comun european. Ca să înţelegeţi drumul mătăsii nu trebuie să discutăm despre Europa, ci despre ţări individuale. Iar drumul mătăsii nu poate să-şi aibă locul până când Europa se formează într-o uniune cu un ţel comun, unde toată lumea are încredere că asta trebuie să facem, cum se întâmplă în China şi SUA, sau recunoaşte că nu este unitară şi merge în direcţia asta“, a mai spus Friedman.

„Pentru ca drumul mătăsii să supravieţuiască, trebuie două lucruri, China să îşi rezolve problemele sociale, dar se pare că nu va face asta, iar Europa trebuie, la rândul său, să îşi rezolve problemele ei“, a spus acesta.

El a precizat că, iniţial, acest drum al mătăsii se baza pe cămile şi pe nave dar transportul a devenit din ce în ce mai complex iar comerţul dintre China şi Europa poate să aibă loc fără să treacă prin prea multe ţări.

„Drumul mătăsii există, nu poate fi evitat, geografia sa însă va trebui să fie una dinamică“, a mai spus Friedman.