Tabloul afacerilor cu licenţe Microsoft şi Sistemul Educaţional Informatizat. În ce constă afacerea? Cine sunt oamenii implicaţi? Mecanismul mitei

Ziarul Financiar 03.10.2014

1. În ce constă afacerea
 

a) Vânzarea de licenţe software şi de computere şi alte echipamente (imprimante etc.) pentru dotarea sistemului educaţional public, program cu o valoare totală de aproximativ 200 mil. dolari, demarat în anul 2001 şi desfăşurat în mai multe etape, până în anul 2009.

b) Vânzarea de licenţe pentru utilizarea unor produse ale companiei americane Microsoft de către toate instituţiile din sectorul public, inclusiv sistemul educaţional, achiziţii demarate în anul 2004. Valoarea totală a plăţilor făcute (asumate) de stat este de aproximativ 105 mil. dolari şi 145 mil. euro în perioada 2004-2015.

 

2. Oamenii implicaţi
 

Artizanul ambelor afaceri: Claudiu Florică

iniţial ca reprezentant al companiei Compaq Computer, ulterior al Fujitsu Siemens Computers, ulterior ca proprietar / acţionar în diferite alte companii

Alte nume mari din IT menţionate în dosar

Alţi manageri din firme IT care ar fi participat la traficul de influenţă şi dare de mită sau şi-ar fi protejat interesele în programul SEI sunt, conform datelor din dosarul DNA: Irina Socol- Siveco, Florin Ilia - Siveco, Gheorghe Sadoveanu- Siveco, Ştefan Morcov – Siveco, Vadimir Aninoiu – IBM România, Mihai Guran - IBM România, Gabriel Marin – Omnilogic, Radu Enache - HP România, Dan Roman  - S&T România, Bogdan Cocora - S&T România, Florin Talpeş - Softwin, Metodiu Mehmet - Softwin. O parte dintre persoanele menţionate lucrează în prezent pentru alte companii, DNA menţionând companiile pentru care lucrau la data desfăşurării faptelor cercetate.

 

3. Mecanismul mitei
 

a) programul Sistemul Educaţional Informatizat (SEI)

+ contractul a fost încheiat fără licitaţie - eliminându-se competiţia de pe piaţă, astfel că a fost creată posibilitatea ca unele echipamente şi aplicaţii software să fie vândute la preţuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piaţă; banii obţinuţi astfel ar fi fost utilizaţi pentru plata mitei către persoanele implicate.

b) licenţele Microsoft

+ pentru a mări valoarea contractelor, şi astfel a profitului, respectiv mitei, numărul de licenţe necesare a fost supraestimat de către autorităţile contractante;

+ intermediarii între statul român şi Microsoft (iniţial compania Fujitsu Siemens Computers, ulterior companiile controlate / influenţate de Cladiu Florică) în achiziţia de licenţe cumpărau softul de la firma americană cu discount-uri de aproximativ 47%, pe care însă nu le aplicau în facturile emise către Guvernul României. Sumele rezultate din aplicarea discount-urilor, de ordinul zecilor de milioane de dolari şi euro, au fost deturnate şi au fost reţinute cu titlu de profit, din care a fost plătită mita către persoanele care au facilitat încheierea contractelor;

+ pentru primul contract pentru licenţele Microsoft din anul 2004, în valoare de 54 mil. dolari, mita a fost de 20 mil. dolari. În ambele cazuri, din profitul obţinut erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari.

Tabloul afacerilor cu licenţe Microsoft şi Sistemul Educaţional Informatizat (SEI)