Franţa insistă: dacă Europa nu renunţă la austeritate, va avea soarta Japoniei

Autor: Liviu Popescu 06.10.2014

Uniunea Europeană (UE) trebuie să-şi schimbe politicile pentru a evita pericolul de creştere economică slabă pe timp îndelungat şi  pe cel al unei inflaţii scăzute, inclusiv să relaxeze politicile de  reducere a deficitului. De asemenea, sporirea investiţiilor trebuie să fie un obiectiv principal al UE pentru a evita stagnarea economică a Europei, afecţiune cu care se confruntă economia niponă, a spus ministrul francez de finanţe Michel Sapin într-un interviu acordat Financial Times.



Pe ce se bazează argumentaţia dem­nitarului francez? Economia Japoniei, după ce a consemnat o creştere spectaculoasă după cel de-al doilea Război Mondial, a intrat abrupt în recesiune la începutul anilor ’90, după care a urmat o perioadă îndelungată de stagnare. Japonia „suferă“ de deflaţie de aproape 15 ani, iar produsul său intern brut (PIB) s-a prăbuşit cu 6,8% în al doilea trimestru, în ritm anualizat. Datoria guvernamentală a Japoniei a depăşit anul trecut 10.000 de miliarde de dolari, echivalentă cu aproximativ 200% din PIB-ul ţării.

„Acesta este un risc pe care trebuie neapărat să-l evităm, pentru binele Europei, nu doar pentru cel al Franţei. Acest lucru a fost foarte bine analizat de Fondul Monetar Interna­ţional şi în special de către Banca Centrală Europeană, care a luat decizii bune“, a adăugat Sapin. El a insistat că anumite condiţii s-au schimbat de la criza datoriilor suverane din zona euro, devenită acută în 2010, şi a afirmat că Franţa nu mai vrea să pună accent pe măsurile de reducere a deficitului susţinute de Berlin. Afirmaţia lui este asemănătoare cu poziţia premierului italian Matteo Renzi.

Guvernul de la Paris se confruntă cu critici dure din partea oficialilor UE deoarece a anunţat săptămâna trecută că va rata anul viitor şi în 2016 tinţa de reducere a deficitului bugetar la 3% din Produsul Intern Brut (PIB).

Comisia Europeană (CE) se pregăteşte să respingă bugetul pe 2015 al Franţei, a doua economie ca mărime din zona euro,  creând astfel o ciocnire care ar putea fi cel mai important test pentru noile prerogative ale Bruxellesului, care ar trebui să prevină o repetare a crizei datoriilor suverane din zona euro, potrivit unor oficiali europeni, notează The Wall Street Journal. Guvernul francez a anunţat săptămâna trecută că previzionează un deficit bugetar de 4,3% din PIB pentru anul viitor şi că indicatorul ar urma să ajungă sub 3% în 2017. Franţa trebuia să aducă deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB încă de anul trecut, dar în iunie 2013 miniştrii de finanţe europeni au oferit ţării o amânare de doi ani din cauza recesiunii care macină zona euro.

În cazul Franţei este nevoie de  acordul Bruxellesului pe proiectul de buget pentru că ţara este în procedura de deficit excesiv, caz în care CE trebuie să-şi dea acordul asupra politicilor economice de redresare. Teoretic, nerespectarea planurilor convenite poate atrage sancţiuni, dar nimeni nu a fost sancţionat până acum.

„Nu ar trebui să se schimbe ceva? Trebuie să continuăm ca şi când încă am fi în perioada crizei datoriilor suverane când exista riscul unei explozii?“, a adăugat Sapin. El este un apropiat al preşedintelui francez Francois Hollande încă din vremea când erau colegi de facultate. Sapin consideră că schimbarea politicilor UE va fi dificilă în special din cauza ţărilor din Europa care încă mai urmează logica din perioada crizei datoriilor suverane.

„Nu este vorba despre Franţa. Franţa nu este într-o situaţie precum cea a altor ţări europene care au fost prinse de gât. Am speranţe că lucrurile se vor îndrepta într-o direcţie benefică pentru Europa la nivel global şi în special cel al zonei euro“, a adăugat ministrul francez.

În condiţiile în care guvernul de la Paris dă vina pe creşterea economică slabă pentru ratarea ţintei de deficit, oficialii europeni au subliniat că Franţa nici măcar nu a îndeplinit obiectivele pentru a-şi reduce deficitul structural, aşadar nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi respecta obligaţiile faţă de UE.

Franţa va prezenta oficial către CE proiectul de buget pe 15 octombrie, iar oficialii europeni vor avea la dispoziţie două săptă­mâni pentru a îl trimite înapoi pentru schimbări în cazul în care vor stabili că proiectul încalcă acordurile europene, notează agenţia Thomson Reuters. „În cazul în care CE va descoperi că Franţa, în mod miraculos, a implementat ceea ce era necesar în termeni structurali, atunci va fi o prelungire a termenului limită. Însă dacă nu există ajustare structurală, aceasta va trebui intensificată“, potrivit unui oficial european.

Sapin a respins ideea că Franţa a devenit „bolnavul“ Europei, denumire dată de unii analiştii deoarece aceştia consideră că ţara nu a reuşit să ţină pasul cu globalizarea şi nu a reuşit să-şi modernizeze sistemele economice şi modelul social. Ministrul de finanţe a adăugat că guvernul va continua seria reformelor. Guvernul francez s-a angajat să reducă taxele şi impozitele pentru companii cu 40 de miliarde de euro în următorii trei ani în schimbul angajamentelor acestora că investesc, creează locuri de muncă şi instruiesc angajaţii.

Premierul Franţei Manuel Valls a început ieri vizita în Londra pentru a convinge oficialii din City of London, principalul centru financiar al Regatului Unit şi cel mai mare centru finaciar al lumii, că guvernul său intenţionează să continue reformele.