Un sfert din creditele „rele“ ale populaţiei sunt în default de mai mult de trei ani

Autor: Andra Oprescu 13.10.2014

Peste un sfert din creditele neperformante de aproape 9 miliarde de lei (2 mld. euro) ale populaţiei au o vechime mai mare de trei ani, iar aproximativ 60% din clienţii cu probleme rămân în această categorie minimum doi ani, potrivit datelor din raportul anual de stabilitate financiară publicat de BNR.

„Evidenţele privind creditele care au intrat în categoria de neperformanţă (mai mult de 90 de zile întârziere) pledează pentru o amplificare a procesului de curăţare a bilanţurilor. Creditele neperformante revin într-o categorie mai bună într-o proporţie scăzută, iar o pondere importantă (circa 60%) din debitorii care devin neperformanţi rămân în această categorie pentru cel puţin doi ani“, spun specialiştii BNR.

Numai 6% din creditele considerate neperformante au revenit într-o categorie de neperformanţă inferioară în perioada ianuarie 2013-august 2014, arată datele BNR. Aproape 15% din creditele neperformante sunt în categoria de default de mai mult de patru ani. Circa 40% sunt restanţe mai noi de un an.

Cel mai mare volum de neperformante pe segmentul populaţiei, de echivalentul a apropae 3 miliarde de lei, este înregistrat pe segmentul creditelor de consum cu garanţii în valută.

Ca pondere în stocul de credite, bancherii au avut cele mai mari bătăi de cap cu creditele de consum fără garanţii în valută, cu o rată de neperformanţă de peste 25%. Valoarea nominală a acestora este de echivalentul a 1,5 miliarde de lei. Clienţii cu credite negarantate au fost primii care au intrat în default, în timp ce ceilalţi au continuat să plătească chiar dacă aveau dificultăţi financiare pentru a nu pierere garanţiile.

Şi cardurile de credit cu linii de finanţare în valută au o rată de neperformanţă de peste 20%, iar cele în lei de peste 15%. Volumele sunt însă nesemnificative, mai ales pe finanţări în valută.

Pe credite de consum, dife­renţele între nivelul de neper­formanţa al finan­ţă­rilor în monedă naţională şi al celor în monedă străină sunt semnificative. La cre­dite negarantate, rata de ne­performanţă este de circa 7% la lei, faţă de peste 25% la valută.

Creşterea puternică a creditării în România din perioada anterioară crizei financiare a vizat în special creditele acordate în valută, ratele de dobândă fiind în acea perioada mult mai mici decât la lei. Astfel, clienţii au fost tentaţi să ignore riscul valutar, care s-a manifestat odată cu izbucnirea crizei. Euro s-a apreciat cu 25% pe parcursul crizei, iar francul elveţian (o altă monedă de creditare preferată de debitori şi de bancheri deopotrivă în perioada de boom) cu 60%.

„Diferenţa de comportament între creditele în lei şi cele în valută se observă pe toate categoriile de credit, iar cel mai accentuat în cazul creditelor de consum negarantate cu ipoteci. În acest caz din urmă, creditele în valută au fost majoritar  acordate în perioada 2007-2008 (perioadă caracterizată prin standarde de creditare mai laxe). Gradul ridicat de neperformanţă asociat acestei categorii pledează pentru menţinerea unor standarde de creditare prudente pe întreaga durată a unui ciclu economic.“

La nivel agregat (populaţie şi companii), sistemul bancar local avea la finalul anului trecut a treia cea mai mare rată a neperformantelor din Uniunea Europeană după Grecia şi Irlanda, aceasta depăşind nivelul de 20%.  Pe segmentul persoanelor fizice rata creditelor neperformante a atins maximul de 10% în iunie anul acesta, cele mai mari probleme fiind însă la companii, în special întreprinderi mici şi mijlocii, segment afectat de sute de mii de insolvenţe în ultimii ani.

Portofoliile încep să arate însă mai bine, iar rata creditelor neperformante pare să intre pe un trend descendent, pe fondul vânzărilor de portofolii către firmele specializate în recuperarea creanţelor, dar şi  scoaterii în afara bilanţului a unor credite integral provizionate. Stocul total de neperformante a scăzut sub 40 mld. lei faţă de un vârf de 45 mld. lei în toamna anului trecut.