România are o economie puternic reglementată

Reglementarea prea puternică a economiei încetineşte creşterea acesteia, iar România are una dintre cele mai puternic reglementate economii, au declarat la Bucureşti reprezentanţi ai OCDE, organizaţie care va analiza pe parcursul anului viitor reglementările din trei sectoare economice cheie, desemnate de creditorii internaţionali.

România a avut o creştere economică anul trecut de 3,5%, dar anul acesta ritmul esimat este undeva sub 3%. În condiţiile în care PIB-ul real nu a ajuns încă la nivelul celui din 2008, anul de dinainte de criză, iar decalajul pe care îl înregistrează faţă de alte ţări ale UE este imens, economia României ar avea nevoie de ritmuri de creştere anuale de peste 5%, tocmai pentru a mai recupera din decalajul amintiti. Dar pe lângă „bolile“ cunoscute ale economiei naţionale, iată, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) mai diagnostichează una: suprareglementarea în materie de ghidare a economiei.

Statisticile OCDE arată că România are una dintre cele mai reglementate economii dintre cele 47 de ţări analizate de organizaţie, cu un coeficient al reglementării calculat la 1,69 (indice calculat în funcţie de gradele în care legile promovează sau inhibă concurenţa). Spre comparaţie, cele mai mari coeficiente de reglementare sunt în India (3,09) şi China (2,86), în timp ce economiile cu cel mai redus grad de reglementare sunt Marea Britanie (1,08) şi Olanda (0,91). Ţările vecine au indicii: Polonia, 1,65; Ungaria, 1,33; Cehia, 1,39; Bulgaria, 2,15. „Reforma structurală e una dintre cele mai bune metode de a majora rata de creştere a României. Reglementările şi legile împiedică uneori concurenţa, astfel că OCDE a dezvoltat un set de instrumente pentru evaluarea acestei legislaţii“, a spus la Bucureşti William Danvers, secretar general adjunct al OCDE. În acest context, creditorii internaţionali ai României (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană) au stabilit cu autorităţile locale trei segmente-cheie: construirea de drumuri, transporturile de marfă şi procesarea alimentelor, unde OCDE va analiza reglementările şi va propune modificări.

„Încercăm să vedem ce încearcă legislaţia să realizeze şi găsim acte normative care au scopuri exclusiv politice. Proiectul are rolul de a elimina elemente mici care împreună pot deveni o problemă pentru funcţionarea concurenţei în economie“, a declarat John Davies, şeful diviziei de concurenţă din cadrul OCDE.

Concret, OCDE va lucra împreună cu Consiliul Concurenţei într-un proiect de analiză a tot ce înseamnă act normativ din cele trei segmente şi va veni cu recomandări de modificare a legislaţiei pentru o mai bună concurenţă în piaţă.

În paralel, Consiliul Concurenţei va primi pe parcurs recomandările OCDE şi va elabora texte de lege pe care le va propune la finalul anului viitor.

„Studiile OCDE arată că reformele pentru a majora concurenţa livrează cele mai mari creşteri de producţie totală între toate tipurile de reforme structurale“, a mai spus Danvers.

Legislaţia astfel reformată ar trebui să fie implementată cel târziu la finalul anului 2016, potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

„Iniţial noi am propus cinci segmente economice pentru analiza reglementărilor, inclusiv profesiile liberale şi serviciile publice, însă în urma discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional au rămas doar trei segmente“, a declarat pentru ZF Chiriţoiu.

Miza pe termen lung

Prezent la evenimentul de lansare a proiectului, premierul Victor Ponta a legat revizuirea legislaţiie de intenţiile României de a deveni membru OCDE.

„Intenţia României la nivel guvernamnetal de a îndeplini toate standardele OCDE şi de a deveni membri cu drepturi depline în urma activităţii pe care o desfăşurăm în acest moment“, a declarat premierul.

Organizaţia este un think tank economic alcătuit din 34 de ţări considerate dezvoltate, cu democraţii funcţionale şi economii de piaţă bine puse la punct.

Pentru România, aderarea la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, în condiţiile în care astfel de cenzori externi, precum FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană, sunt folosiţi ca voce de autoritate în administrarea internă şi garant în activitatea internaţională.

„România e printre primele ţări non-membre care şi-a exprimat intenţia de a adera la recomandările OCDE în privinţa reformei reglementărilor“, a mai spus William Danvers.

Cu toate acestea, România mai are de aşteptat înainte de a deveni membru al clubului OCDE. Anul acesta, din Europa a fost admisă Letonia, iar România are statut de non-membru, ceea ce înseamnă că poate observa discuţiile OCDE dar nu poate veni cu propuneri proprii.