Campionii în business din Transilvania şi Banat: Viziunea şi adaptarea la piaţă sunt cheia dezvoltării afacerilor

Autor: Laurentiu Cotu 16.10.2014

România are nevoie de o clasă puternic dezvoltată antreprenorial, de antreprenori cu viziune care să-şi poată creşte afacerile de la un an la altul, indiferent de condiţiile din piaţă, este concluzia galei „Campionii în business ai Transilvaniei şi Banatului“, organizată ieri la Cluj-Napoca de către Ziarul Financiar, fondul de investiţii Enterprise Investors, Banca Comercială Română, firma de consultanţă şi audit PwC şi fundaţia Triple Helix.



Aflat la cea de-a şaptea ediţie, programul identi­fică companiile cele mai dinamice din trei regiuni ale ţării, Transilvania, Moldova şi Muntenia, selectându-le pe cele cu cea mai mare creştere a cifrei de afaceri, a profitului şi a numărului de salariaţi în anul anterior. Pentru regiunea Transilvania şi Banat au fost premiate ieri nouă companii, în funcţie de trei tipuri de categorii: companii cu afaceri de peste 70 de milioane de lei în 2013, companii cu afaceri sub 70 de milioane de lei în 2013 şi companii care merită „premii speciale“. Programul selectează doar companiile deţinute de antreprenori, profitabile, cu peste 10 salariaţi.

La categoria companii cu afaceri de peste 70 mil. lei au fost premiate com­paniile Elba din Timişoara (echipa­mente electrice de iluminat), cu afaceri de 194 mil. lei în 2013, în creştere cu 57% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 580% faţă de 2012, compania Electro Sistem din Maramureş (fabri­carea aparatelor de distribuţie şi control al electricităţii), cu o cifră de afaceri în 2013 de 108 mil. lei, în creştere cu 44% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 29% faţă de 2012. A mai fost premiată la această categorie şi com­pania Bilka Steel din Braşov (fabricarea produselor metalice), cu o cifră de afaceri de 105 mil. lei în 2013, în creştere cu 41% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 169% faţă de 2012.   

La categoria companii cu afaceri sub 70 mil. lei  au fost premiate companiile Emsil Techtrans din Bihor (fabricarea utilajelor şi a maşinilor-unelte), care a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 52 mil. lei, în creştere cu 39% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 56% faţă de 2012, Grup Energoinstal din Cluj (lucrări de instalaţii sanitare), cu afaceri de 35 mil. lei în 2013, în creştere cu 58% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 464% faţă de 2012. La această categorie a mai fost premiată compania Laboratoarele Fares Bio Vital din Hunedoara (prelucrarea ceaiului), cu afaceri de 56 mil. lei în 2013, în creştere cu 16% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 18% faţă de 2012.     

Premii speciale au fost acordate com­paniilor: Astra Vagoane Călători din Arad (fabricarea materialului ru­lant), premiul special „Rezistenţa la dezindustrializare“, a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 180 mil. lei, în creştere cu 229% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 529% faţă de 2012. Premii speciale au mai primit şi companiile Transavia din Alba (pro­ducător de carne de pui), premiul special „Viziune în antreprenoriat“, cifră de afaceri de 460 mil. lei în 2013, în creştere cu 8% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 37% faţă de 2012, respectiv compania Farmec din Cluj (produse cosmetice), premiul special „Branding românesc“, cu o cifră de afaceri în 2013 de 138 de milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior şi un profit net în scădere cu 8% faţă de 2012. 

În acest an, s-au premiat şi cele mai competitive companii, pe judeţe, din regiunea Transilvania şi Banat.

 

Cristian Nacu, partener Enterprise Investors

„Materia primă pentru noi sunt antreprenorii. Acum câţiva ani la Paşcani am găsit o companie, de care nu a auzit nimeni, care însă în prezent a devenit o companie importantă. Vorbesc de Doina Cepalis, antreprenoarea din Paşcani care deţine grupul de firme Te-Rox, ce produce scaune auto pentru copii şi care a devenit în prezent un model pentru antreprenorii din ţară. Tipul antreprenorului este important şi pentru noi, preferăm să avem cât mai mult din companie, pentru a ne putea impune viziunea despre acel business. În ceea ce priveşte activitatea noastră, investim în sănătate, case prefabricate şi sport. România este o piaţă mare şi sunt atractive pentru noi toate companiile care au servicii şi produse care se vând bine în piaţă. Am investit şi în retail sau în domeniul materialelor de construcţii. Ne identificăm cu companiile respective, iar soarta acestor companii devine soarta noastră.“

 

 

 

Viorel Curta, director regional Corporate pe Transilvania la BCR

„Pentru a creşte în această piaţă, care este tot mai competitivă, important pentru antreprenori este să aibă o viziune şi să-şi poată finanţa afacerile. În zona Cluj există forţă de muncă pregătită. Antreprenorii trebuie să aibă viziune şi să poată astfel să-şi crească afacerile. Suntem alături de economia naţională şi dorim să o sprijinim. Anul acesta s-a observat un apetit mai mare pe partea de investiţii, am avut cereri tot mai multe pentru a susţine investiţii noi şi pentru a crea noi locuri de muncă. Cea mai bună dinamică o vedem în sectorul de producţie, o creştere am observat şi la transportatori. Ne uităm la «caracterul» antreprenorului, la dorinţa acestuia de a-şi susţine afacerea în perioade dificile. Caracterul businessului se citeşte în bilanţ, dacă în bilanţ sunt doar cifre seci, asta arată ce fel de caracter are antreprenorul, iar dacă capitalurile financiare, plus profitul rămân la dispoziţia companiei, atunci venim şi noi cu finanţarea. Din punctul de vedere al costului finanţării, un semnal de la BNR este trecerea finanţărilor în lei, tendinţa fiind de reducere a dobânzii pe moneda naţională. Recomand finanţările în lei, sfatul meu către antreprenori este să se finanţeze în lei. Dacă eşti finanţat pe euro eşti expus la riscul valutar, pierderea contabilă te influenţează, capitalizarea companiei are de suferit.“

 

Florin Deaconescu, partener, Servicii de Audit, PwC România 

„Observăm multe cazuri de afaceri de familie în care separarea businessului, a organizaţiei în sine, de averea personală, familială, este precară, familiile folosesc activele businessului, businessul foloseşte activele familiei. Observăm cazuri în care antreprenorii îşi doresc sau sunt nevoiţi să transfere într-un timp foarte scurt businessul către generaţia a doua şi, fie businessul, fie copiii lor, nu sunt pregătiţi pentru acest lucru. Sunt şi cazuri de antreprenori care vor să monetizeze businessul printr-o tranzactie, vânzare, listare la bursă şi le este greu să-i convingă pe investitori că firma poate supravieţui şi creşte fără ei. Soluţia pentru aceştia ar fi creşterea gradului de independenţă a firmei faţă de persoana fondatorului. Aici ar ajuta o structură de guvernanţă a companiei, mecanisme interne şi oameni care să asigure funcţionarea firmei, părţi terţe, independente, care să pună o oglindă onestă în faţa businessului. De asemenea, este foarte importantă separarea din timp, în mod optim a averii personale de «averea» firmei, a registrului personal de cel comercial. Mai concret este nevoie de asigurarea unei structuri de management formal, juridic şi operational, care să-i permită antreprenorului să se concentreze pe activităţile strategice, evaluarea realistă a valorii businessului  şi elaborarea a cel puţin unui plan de acţiune pe termen mediu şi lung, reanalizarea opţiunilor prin care antreprenorul şi familia să aibă acces la valoarea generată de către afacere şi protejarea acestei valori. Totodată, trebuie avută în vedere asigurarea unor procese de control intern, audit, precum şi a unor sisteme IT care să permită accesul la informaţie în timp util, dar şi a unei structuri optime din punct de vedere fiscal pentru companii.

 

 

Dorin Dancu, partener, Inspires

„Când vorbim despre cultura organizaţională, vorbim despre ce caracter are compania respectivă. În colaborare dintre antreprenori, interesul meu şi interesul tău duc la un nomitor comun. Valoarea unui conducător este dată de peformanţa realizată în companie, în absenţa lui. Mesajul către antreprenori este de a-şi repoziţiona imaginea faţă de bancă. Trebuie să aveţi zilnic momente de introspecţie, să vorbiţi cu voi, să vedeţi ce aveţi de făcut, să ieşiti din starea de tracasare.“

 

 

Ştefan Blasko, fondator, Electro Sistem Baia Mare

„Lucrăm cu 320 de oameni în sectorul de producţie. Avem două ateliere şi acum îl facem pe al treilea, pe fonduri europene şi o să mai angajăm oameni. Din 1998 am început producţia serios şi din 2000 investiţiile importante. Piaţa internă este piaţa noastră de bază, însă am reuşit să ajungem în prezent cu exportul la 30%. Din necesitate, am ajuns să creem produsele proprii, fiindcă odată cu dispariţia întreprinderilor socialiste, s-a creat un vid în piaţă. Suntem în prezent trei mari producători pe piaţa aparatelor de electricitate din România. Am avut anul trecut o creştere de 44% a afacerilor, însă este o creştere nesănătoasă. O creştere sănătoasă este undeva la 12-14% pe an, evoluţia noastră înseamnă, în plus, să ai bani necesari să-ţi finanţezi producţia. Noi am crescut, în principal, datorită investiţiilor din industria fotovoltaică. În acest an nu cred că vom creşte la fel de mult ca 2014, asta poate şi din lipsa investiţiilor în România. Suntem pe un drum bun, însă problema este dispariţia, treptat, a inteligenţei tehnice, iar pericolul constă în faptul că va trebui să luăm această inteligenţă de afară. Trebuie reconstruite şcolile şi liceele profesionale. Tinerilor antreprenori le doresc succes, însă cred că tinereţea este o boală care treptat-treptat se vindecă.“

 

 

Horaţiu Mihai Ţepeş, fondator al Bilka Steel

„În 2007 am dat startul afacerii, a fost o conjunctură favorabilă. Eram angajat într-un concern slovac care între timp s-a vândut, şi astfel am pornit pe acest drum. La început am revândut produse, cunoşteam bine piaţa. În 2008 a fost un an bun pentru afacerea noastră, am avut o multiplicare de 10 ori a cifrei de afaceri. Profitul a fost bun, am contractat prima linie de distribuţie la finele lui 2008, însă ne-am confruntat cu probleme mari la încasările din piaţă, la începutul crizei. Din 2010 am reuşit să ne revenim. Exportăm în prezent de 1,5 mil. euro în Slovacia, Ungaria sau Bulgaria. În 2013 am reinvestit tot profitul pentru a putea veni cu servicii complete în piaţă. Încercăm să ne ajutăm partenerii din teritoriu, care sunt peste 500, astfel că ne-am asumat costul de transport al produselor.“

 

 

Gheorge Vuşcan, prefectul Clujului

„Economia românească are un oarecare dinamism în această perioadă, vizibil şi la Cluj. Din păcate, autorităţile se gândesc mai puţin la antreprenorii români când împart PIB-ul. La nivelul Clujului avem o şansă de dezvoltare, prin oamenii care sunt pregătiţi de universităţile locale. Nu este suficient să ai doar resurse financiare, trebuie să ai şi o resursă umană bine pregătită. Continuăm proiectele noastre de dezvolare, în continuare se vor face investiţii la aeroport, în parcuri industriale şi vrem să sprijinim şi şcolile profesionale.“

 

 

Silviu Dan Mânzat, Emsil Techtrans

„Construim maşini-unele, pe care puţini le mai construiesc, în prezent, în România. Am ales acest sector pentru că am lucrat în domeniu şi am specializarea necesară. Am fost plecat în străinătate, unde am avut o propunere de a rămâne în Finlanda, pentru 4.000 de dolari, în condiţiile în care eu aveam un salariu de 100 de dolari în România. Mi-am dat demisia de la firma din România, unde eram angajat la acea dată, şi am început să lucrez pentru finlandezi, nu ca un angajat, ci ca firmă independentă. Astfel, am început dezvoltarea, iar în prezent lucrăm pentru export. Fabricile din România s-au distrus, iar noi încercăm să reconstruim şi să aducem ceva nou în piaţă. Pentru noi 2013 a fost un an la fel ca şi ceilaţi ani, fiindcă creştem constant în fiecare an. Avem o relaţie bună cu băncile, însă nu a reuşit niciodată o bancă să-mi satisfacă necesitatea de capital.

 

 

Mircea Costin, Grup Energoinstal

„Am pornit în urmă cu 16 ani, când am pus pe picioare împreună cu un grup de tineri o firmă într-un mic atelier. Foarte greu am intrat pe piaţa constructorilor, a fost greu să cumpărăm echipamente şi utilaje, însă a apărut un moment de explozie a companiei, când ne-am certificat sistemul de calitate. Pe de altă parte am lucrat cu materiale bune şi am câştigat o imagine bună în piaţă. Facem instalaţii în domeniul industrial, hale industriale în principal. În prezent am intrat şi pe piaţa instalaţiilor pentru clădirile de birouri, un segment cu potenţial de creştere la Cluj. Am lucrat şi pentru compania De’Longhi din Jucu, dar şi pentru câteva companii germane din Sibiu. În perioada următoare investiţiile vor fi în scădere, asta recepţionăm noi din piaţă.“

 

 

Angela Negru, Laboratoarele Fares Bio Vital

Pe lângă ceaiuri am pus accent şi pe alte produse, precum capsule sau comprimante, care au contribuit la creşterea afacerilor noastre în 2013. Am început activitatea în anul 1990, fiind prima întreprendere ruptă din trustul Plafar. În prezent avem propria reţea de distribuţie, un departament de ambalare şi unul de produse lichide. Export facem puţin, aproximativ 5% din cifra de afaceri, pentru că încă mai avem de acoperit piaţa naţională. În 2013 am avut o creştere, care la noi se înregistrează an de an. Ne-am diversificat portofoliul de produse şi am început să dezvoltăm diverse produse din plante.“

 

 

Corneliu Negreţ, Astra Vagoane Călători Arad

„Activitatea de construcţie de material rulant este o activitate specifică, iar derularea unui contract durează între un an şi trei ani. Problema este că cei care guvernează România nu sunt interesaţi de aceste companii, precum Astra Vagoane Călători. În aceste condiţii, lucrăm aproape exclusiv pentru export, 99% din producţie. Avem contracte la Arad şi Timişoara, unde facem reabilitări de tramvaie, însă în România nu există în prezent nicio licitaţie de achiziţie pentru tramvaie noi. La licitaţia pentru ramele de metrou nu pot participa companii româneşti, datorită condiţiilor impuse. Avem un contract de 120 mil. euro cu o firmă din Brazilia pentru furnizarea de vagoane de călători, plus un contract de 80 mil. euro cu o firmă din Cehia, tot pentru furnizarea de vagoane de călători. La export mai avem licitaţii de tramvaie în Turcia şi solicitări din America de Sud pentru vagoane de călători. În ceea ce priveşte contractul cu Brazilia, finalizăm în perioada următoare livrarea vagoanelor de călători.“

 

Teodora Bucur Popa, (fiica lui Ioan Popa, fondatorul companiei) Transavia

„Din acest an am început să lucrez la compania tatălui meu şi sper ca înt-o zi să conduc şi eu afacerea. Prima zi de lucru a fost la abator, am trecut prin fiecare sector de activitate, prin ferme, am stat şi în hală cu puii, însă îmi place ceea ce fac. De mică îmi doream să lucrez alături de tatăl meu şi ascultam discuţiile ce le avea cu angajaţii. În anul 2013 am realizat cel mai mare profit şi cea mai mare cifră de afaceri din istoria companiei. Reţeta succesului a fost faptul că tatăl meu s-a axat mult pe investiţii în dezvoltare, am avut un trend ascendent în ultimii ani, fiindcă avem un business integrat. În prezent exportul reprezintă 15% pentru Transavia, iar participarea la târgurile de profil din străinătate este o ocazie pentru câştigarea unor noi clienţi pe piaţa externă.“