Întâlnirea dintre Putin şi liderii europeni ar putea arăta cine este mai dependentă: Rusia de Europa sau Europa de Rusia

Autor: Daniela Stoican 17.10.2014

Întâlnirea dintre preşedintele rus Vladimir Putin, cel ucrainean Petro Poroşenko şi liderii europeni de vineri de la summitul Asia-Europa (ASEM) care se desfăşoară între 16 şi 17 octombrie la Milano ar putea să aducă o detensionare a relaţiilor pentru că părţile vor discuta modalităţile de a da mai multă consistenţă procesului de pace din estul Ucrainei, de a asigura furnizarea de gaze din Rusia către Europa fără întreruperi, şi de a relua livrările de gaze către Ucraina, chestiuni sensibile în prag de iarnă.

Atmosfera mai relaxată ar putea fi asigurată de faptul că preşedintele rus se va întâlni cu cel ucrainean la un mic dejun oficial, la care vor participa şi mai mulţi lideri europeni, printre care cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez François Hollande, premierul britanic David Cameron, cel italian Matteo Renzi - care va prezida reuniunea, şi reprezentanţii Uniunii Europene (UE) Jose Manuel Barroso şi Herman Van Rompuy. Prima întâlnire a lui Putin cu liderii europeni şi cu preşedintele american Barack Obama de după izbucnirea crizei ucrainene a avut loc în iunie, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la debarcarea Aliaţilor în Normandia, când Putin a avut şi o primă întâlnire fugitivă cu pe atunci proaspăt-alesul preşedinte al Ucrainei Petro Poroşenko. Întâlnirea de atunci venea după ce Rusia a fost exclusă din grupul G8 al celor mai industrializate state.

În conflictul rece dintre Rusia şi Occident pe tema Ucrainei ambele părţi au de pierdut, dar Rusia este cel mai mare perdant după cum se vă lucrurile acum pentru că economia sa pare afectată serios de sancţiunile Occidentui şi de efectele secundare ale acestora. Cele mai dure sancţiuni au lovit mai multe companii importante din Rusia precum Rosneft, Transneft şi Gazprom Neft şi mai multe bănci de stat din Rusia, care nu se mai pot finanţa pe termen lung de pe pieţele occidentale.

Unul din semnele că Putin este dispus să dea înapoi este faptul că recent şi-a retras trupele de la graniţa cu Ucraina. Pe de altă parte preşedintele rus nu se poate abţine să nu avertizeze că „partenerii noştrii ar trebui să-şi amintească riscurile pe care le presupun disputele între puterile nucleare” într-un interviu pentru o publicaţie sârbă. Putin aminteşte că Obama a vorbit despre agresiunea Rusiei din Ucraina ca fiind una din cele trei „mari ameninţări pentru umanitate”, alături de virusul Ebola şi de Statul Islamic. Preşedintele spune în acelaşi interviu că „pe lângă sancţiunile împotriva a sectoare întregi din economie (a Rusiei –n.red.), această abordare nu poate fi numită decât ostilă”.

Aproximativ 15% din livrările totale de energie ale Europei vin prin Ucraina din Rusia. În iunie Gazprom a întrerupt livrările către Ucraina din cauza neplăţii unor facturi , dar a continuat să furnizeze energie statelor europene.

Creşterea economică a Rusiei a încetinit în trimestrul al doilea al anului la 0,8%, comparativ cu perioada similară din 2013, după o creştere de 0,9% în T1, acesta fiind cel mai lent avans din ultimele cinci trimestre.

Creşterea economică a fost mai mare decât ritmul de 0,7% prognozat de analişti, dar sub cel anticipat de Ministerul Economiei de 1,1%. Guvernul rus mizează încă pe faptul că economia va înregistra în acest an o creştere de 0,5%, care ar însemna, totuşi, cel mai lent ritm după contracţia PIB din 2009. O contracţie a PIB-ului este ateptată în trimestrul al treilea, sancţiunile occidentale afectând activităţile de afaceri şi creditarea companiilor, în timp ce inflaţia în creşere va influenţa negativ consumul.

Pentru 2014 este anticipată o inflaţie de 7%, iar, pentru 2015, una de 8%, situaţie ce pune banca centrală în cvasiimposibilitatea de a relaxa politica monetară.

Din decembrie 2013 până în octombrie 2014, rubla s-a depreciat cu 37% faţă de dolarul american, de la 32,6 ruble/dolari, la 52,2 ruble/dolar, iar consumul intern s-a redus ca urmare a majorării poverii financiare a gospodăriilor şi a stagnării creşterilor salariale. Scăderea preţului petrolului, alături de sancţiunile internaţionale, este principala cauză a devalorizării accentuate a rublei, de câteva săptămâni încoace. Vicepreşedintele celei mai mari companii petroliere din Rusia Rosneft, deţinută de stat, a declarat că Arabia Saudită manipulează preţul petrolului în scop politic. Confruntaţi cu devalorizarea rublei, ruşii încep să-şi plaseze economiile în valută, ceea ce amplifică tendinţa de depreciere.

Banca centrală a Rusiei a plasat, în primele două zile ale săptămânii, aproximativ 1,7 miliarde de dolari pe piaţa interbancară pentru a susţine rubla, aceasta fiind cea mai mare intervenţie în piaţă de la incursiunea armatei ruse în Ucraina din luna martie.

Fără intervenţiile din această săptămână, banca centrală a Rusiei a injectat, de la începutul anului, 40 de miliarde de dolari în piaţa interbancară (7 miliarde doar în octombrie) pentru a preveni o depreciere prea mare a rublei. Rezervele valutare ale ţării au scăzut, astfel, în 2014 cu 11%, la 456,8 miliarde de dolari.

Şi companiile străine care funcţionează în Rusia sunt puternic afectate în urma deprecierii rublei, care a dus la o creştere a costurilor cu importurile de componente şi materii prime. Toate acestea sunt transferate în preţuri, consumatorii fiind, în ultimă instanţă, cei afectaţi.

Biroul de Statistică al Federaţiei Ruse admite că tensiunile geopolitice au redus investiţiile şi încrederea oamenilor de afaceri în economie şi au limitat accesul la finanţarea pe termen lung, atât pe piaţa internă cât şi cea externă.

Întâlnirea dintre preşedinţii Putin şi Poroşenko va avea loc în marja summitului ASEM, reuniune aflată la a zecea ediţie şi care va aduce laolaltă 53 de ţări, care deţin peste jumătate din PIB-ul mondial. Summitul de anul acesta are ca temă „Parteneriatul Responsabil pentru Creştere Sustenabilă şi Securitate”. Reuniunea are loc o dată la doi ani, alternativ în Europa şi Asia.