Producătorii de vin sunt campionii fondurilor europene. „Avem potenţial să ne dublăm producţia şi să fim un nume la nivel global“

România şi-ar putea dubla producţia anuală de vin dacă vom avea finanţare să înlocuim viile hibride cu vii nobile, în condiţiile în care în prezent suntem pe locul cinci în lume la suprafaţa cultivată, dar producţia se realizează pe numai jumătate din terenul alocat de Uniunea Europeană, a spus la ZF Live Ciprian Roşca, directorul comercial al Cramelor Recaş, unul dintre cei mai mari jucători din industrie.

„România este pe locul 5 în lume la suprafaţa cultivată. Avem plantaţii decente pe numai jumătate din suprafaţa alocată de UE, dar avem potenţial să ne dublăm producţia. Absorbţia de fonduri europene a fost de aproape 100% în ultimii ani, în jur de 45-50 de milioane de euro. În ultimii 15 ani, Cramele Recaş au accesat fonduri europene în valoare de 20 de milioane de euro“, a spus Roşca.

Industria vinului este de altfel unul dintre puţinele domenii în care producătorii au demonstrat că fondurile europene pot fi absorbite, dar mai ales că ele pot duce la creşterea businessului, la identificarea de noi pieţe de export, la creşterea competitivităţii produselor. Cu fonduri europene au fost puse pe picioare cel puţin 20 de afaceri de la zero în industria vinului, iar aceste investiţii se vor vedea în anii care urmează.

Cu toate acestea, deşi se află în topul statelor din punctul de vedere al suprafeţei cu viţă-de-vie, România nu îşi face loc între primele ţări şi din punctul de vedere al exporturilor. România a livrat vin de doar 17 mil. euro anul trecut pe alte pieţe, în condiţiile în care importul a fost dublu, arată datele de pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Şansa producătorilor de vin poate fi astfel ieşirea pe pieţele externe, mai ales că în ultimii ani producători din Franţa sau Italia au început să cumpere terenuri în România, găsind asemănări puternice între zonele viticole din România şi cele din Toscana sau Bordeaux.

Ce ne lipseşte?

Una dintre cele mai mari piedici în calea creării unui brand puternic de ţară la nivel internaţional pe piaţa vinurilor este istoria modernă scurtă din acest domeniu, de aproximativ 15 ani.

„Încercăm să ne poziţionăm la nivel global, dar nu avem o istorie. Industria modernă a României în domeniul vinului începe din anii ’90. Nu putem să ne comparăm cu producători din Burgundia, care fac vin de 200 de ani“, a mai spus Ciprian Roşca.

Una dintre cauzele pentru această situaţie este perioada colectivizării, când timp de 50 de ani toată industria a fost construită în jurul ideii de cantitate, iar viile erau construite cu struguri cu randament cât mai mare, care să dea cât mai mult lichid, la un preţ cât mai bun, a adăugat el.

În Bordeaux sunt anumite zone unde un hectar costă între un milion de euro şi 20 de milioane de euro. Preţul în România pentru un hectar de vie este între 2.000 de euro şi 10.000 de euro, a concluzionat Roşca, punctând astfel interesul crescut al investitorilor străini pentru achiziţia de terenuri în cele mai cunoscute podgorii din România.

Anul acesta, atât producţia cât şi vânzarea au fost peste cifrele de anul trecut pentru Cramele Recaş. „Din punctul de vedere al volumelor anul acesta avem o creştere de 12%, iar a vânzărilor cu 16% faţă de 2013“, a spus Roşca.

Peste 70-80% din piaţă consumă vin tânăr, curent, care se îmbuteliază pe măsură ce se vinde. La vinurile de consum curent, preţurile sunt de 20-25 de lei. Pentru vinurile premium, preţurile pornesc de la 30 de lei şi pot ajunge şi la 100 de lei, a adăugat el.

Ziarul Financiar a dat startul proiectului „România 5%“, prin care mobilizează clasa de business autohtonă - antreprenori şi companii private - pentru a crea o platformă de relansare economică a României. La 25 de ani de la revoluţie, România nu-şi poate permite să rateze convergenţa cu Occidentul. Dacă vom rămâne în mlaştina unei creşteri economice mediocre sau chiar în recesiune, dacă degradarea va continua, viitorul României ca ţară este sub semnul întrebării. Cu 7.000 de euro PIB per capita, faţă de 35.000 de euro PIB per capita mediu în vestul Europei, şi o creştere estimată astăzi la doar 2,2% pentru 2014 şi 2,4% pentru 2015, se pune tot mai mult problema dacă convergenţa României cu Occidentul se va realiza vreodată sau niciodată.