Exporturile agroalimentare sunt dependente de vasele pentru cereale şi animale întrucât industria de profil nu poate înghiţi toată producţia strânsă de pe câmp de fermieri
Exporturile de produse agroalimentare au crescut de şapte ori în ultimul deceniu, anul 2013 a adus primul excedent din ultimele două decenii, dar poziţia României pe piaţa internaţională a alimentelor rămâne dependentă de vasele pentru cereale şi animale vii.
Grâul, porumbul, orzul, seminţele de floarea-soarelui şi de rapiţă, oile şi vitele încărcate în vapoare şi în camioane au adus companiilor locale 1,4 miliarde de euro în primele şase luni ale anului, adică 61% din totalul exporturilor agroalimentare, iar lactatele, mierea, carnea şi produsele de panificaţie au însemnat de 3,5 ori mai puţin.
Structura exporturilor arată dependenţa aproape totală a agriculturii româneşti de fluxurile dictate prin lichidităţi de comercianţii de mărfuri brute şi mult mai puţin de forţa pe care brandurile alimentare româneşti au reuşit să o capete pe piaţa alimentară globală.
„Este o nebunie să exporţi porumb şi orz, să nu le transformi în furaje, dar în acelaşi timp să cumperi furaje procesate din import“, spune profesorul universitar Valeriu Tabără, care a fost în două rânduri şi ministru al agriculturii.
El spune că structura rudimentară a exporturilor de produse agroalimentare româneşti pleacă de la discrepanţa dintre consumul de cereale în fabricile de furaje şi de ponderea redusă a zootehniei în raport cu producţia agricolă vegetală.
Cu numai 2 milioane de tone de cereale, adică 10% din total, transformate în furaje, 2 milioane de vaci şi sub 5 milioane de porci, România este în poziţia de a conta pe piaţa internaţională agroalimentară doar pe piaţa grâului, a orzului şi ca furnizor de oi şi vaci pentru achizitorii detaşaţi în România de economiile din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.
„Cantitatea de cereale ce este transformată în furaje are potenţialul de a se dubla“, spune Valeriu Tabără.
Cu toate acestea, România a câştigat în ultimul deceniu pieţe externe pentru mărfurile brute astfel că exporturile au crescut în acest interval de şapte ori, iar importurile au avansat mult mai lent, de numai 2,5 ori. În consecinţă, deficitele de 1,5-2 miliarde de euro s-au redus treptat, iar anul trecut balanţa s-a închis pentru prima dată cu un excedent de 335 milioane de euro. În primele şase luni ale acestui an exporturile au ajuns la 2,2 miliarde de euro, iar importurile la aproape 2,5 miliarde de euro.
