Prognoza Băncii Mondiale: Economia va creşte în acest an cu 2,5 - 2,7%, sub potenţial

Autor: Mădălina Bodârlău 24.10.2014

Este nevoie de o creştere de cel puţin 4,5% pentru grăbirea convergenţei cu UE, spune reprezentanta Băncii Mondiale în România Elisabetta Capannelli.



Guvernul crede în continuare că economia va avea în 2014 o creştere de 3% în ciuda faptului că economiştii şi analiştii au început să-şi diminueze prognozele ca urmare a apariţiei unor veşti proaste cum ar fi temperarea consumului sau stagnarea din industrie.

„Sperăm să ne păstrăm creşterea economică în jurul a 3%“, a spus ieri Constantin Niţă, ministrul eonomiei, la conferinţa Economic Forum Both Worlds 14, organizată de Confindustria România, asociaţie a întreprinderilor italiene din România.

Creşterea economică pe baza căreia este fundamentat bugetul pe 2014 este de 2,2%, dar în ordonanţa de restructurare bugetară din septembrie guvernul evocă un avans al PIB de 2,8%. Însă reprezentantul Băncii Mondiale în România spune că pentru o convergenţă susţinută România are nevoie de o creştere de minim 4,5%. Elisabetta Capannelli spune că creşterea economică din 2014 se va situa undeva la 2,5 - 2,7%, însă creşterea economică este sub potenţial. Deşi convergenţa cu Occidental a scăzut ca ritm în timpul crizei, ea ar putea fi reluată, dar pentru ca acest lucru să se petreacă, România are nevoie de ritmuri susţinute de creştere de cel puţin 4,5% anual.

„Pentru a reduce distanţa faţă de Occident, România trebuie să avanseze cu cel puţin 4.5% anual. Dar pentru aceasta sunt necesare şi prioritare investiţiile în infrastructură şi îmbună­tăţirea managementului sectorului public“, a spus ea.

Ca urmare a faptului că statul şi-a redus drastic cheltuielile cu investiţiile, economia României a intrat în trimestrul al doilea în recesiune tehnică, iar de la trimestrul al treilea economiştii se aşteaptă la o creştere lentă având în vedere că economia a crescut puternic în 2013 în trimestrele trei şi patru.

Statul şi-a redus investiţiile de capital la nouă luni ale anului cu 29%şi, pe fondul introducerii noilor taxe (taxa pe stâlp, acciza suplimentară de 7 eurocenţi), companiile au procedat identic. Astfel, la nivelul întregii economii investiţiile s-au redus în trimestrul al doilea cu 9,9%. În lipsa investiţiilor, economia a intrat în recesiune tehnică.

Euforia de la începutul anului când PIB-ul a avansat în T1 cu 3,9% s-a stins şi sunt puţini analişti care mai vorbesc astăzi de o creştere economică de peste 3% pe întreg anul 2014.

Cu toate că dobânzile la credite au scăzut simţitor, iar băncile sunt presate să acorde noi finanţări pentru a-şi menţine soldul într-un teritoriu pozitiv, cererea din partea companiilor este extrem de scăzută din cauza lipsei de încredere. Companiile sunt reticente în a face noi investiţii şi implicit noi angajări, aşteptând mai degrabă să vadă unde se aşază economia şi consumul. Cu toate că industria, exporturile şi agricultura au cifre pozitive, acest lucru nu este suficient pentru a susţine cererea internă, care continuă să fie destul de slabă.

Măsurile guvernului Ponta de a susţine creşterea economică - reîntregirea salariilor bugetarilor, mai mulţi bani la pensionari, scăderea TVA la pâine şi reducerea CAS cu 5% la angajator şi-au pierdut suflul mai ales după ce a venit euroacciza şi taxa pe stâlp.