Cum de a devenit Ungaria „proscrisa“ Occidentului când în anii ’90 era dată de exemplu României ca „elev model“?

Goodfriend a spus vineri că interdicţia de a călători în SUA impusă în cazul a şase cetăţeni maghiari, printre care şi oficiali guvernamentali maghiari şi persoane cu legături cu guvernul, nu a fost declanşată de măsurile cabinetului ungar, ci de activităţile persoanelor respective, aşa că Washingtonul nu se aşteaptă ca guvernul maghiar să ia măsuri în acest caz şi că nu a făcut vreo asemenea solicitare. Goodfriend a spus că ceea ce contează este faptul că în Ungaria mediul de afaceri este prea afectat de corupţie şi este important ceea ce Budapesta intenţionează să facă pentru a combate şi elimina corupţia pe baza informaţiilor deja disponibile. Oficialul american a confirmat că nu este vorba doar despre corupţie, având în vedere că transparenţa activităţilor sectorului public, aplicarea regulilor statului de drept, libertatea presei şi problemele societăţii civile sunt toate aspecte care pot stârni îngrijorarea.

Premierul maghiar Viktor Orban a spus la Bruxelles că Budapesta cere SUA să în­mâneze dovezi privind actele de corupţie în care oficialii ar fi fost implicaţi, adăugând că nu va exista nicio investigaţie în această chestiune până când nu vor fi oferite probe.

„Fără dovezi nu poţi acuza pe nimeni“, a declarat Orban, citat de Euobserver. Unul dintre acuzaţi ar fi un consilier al premierului, Arpad Habony.

Orban a mai spus că Ungaria nu este mândră să fie primul stat membru al UE ai cărui oficiali să fie vizaţi de interdicţia de a călători în SUA. În mod normal a fi primul este un motiv de mândrie, „dar nu în acest caz“, a spus el.

Dintr-un interviu acordat de premierul ungar pentru portalul maghiar Index.hu se poate deduce că premierul ar fi putut avea informaţiile despre cele şase persoane a că­ror viză de intrare în SUA a fost anulată. Orban a fost întrebat dacă este mulţumit de modul în care Ianos Lazar şi-a îndeplinit atribuţiile (Lazar este nu doar şeful de cabinet al premierului, dar de asemenea primeşte rapoarte de la serviciile de informaţii) şi, de asemenea, dacă cunoaşte persoanele de pe lista neagră.

„Aici este vorba de o chestiune de principiu şi nu dacă serviciile secrete din Ungaria sunt sau nu capabile să afle cine a intrat pe «lista neagră» a altei ţări“, a răspuns Orban.

Ungaria este prima ţară din Uniunea Europeană care ajunge să aibă cetăţeni pe o „listă neagră“ a SUA, în condiţiile în care Ungaria a fost dată exemplu în primele decenii de după 1990 pentru modul în care a reformat economia, a privatizat şi a deschis ţara investitorilor străini.

De asemenea, mulţi ani s-a considerat în mediile de afaceri est-europene că Ungaria a avut un traseu mai bun decât alte ţări din Europa de Est precum Bulgaria sau Ro­mânia datorită relaţiei speciale cu SUA. Însă când actualul premier Viktor Orban, al cărui profil politic este, paradoxal, de dreapta, a pus problema dominaţiei excesive a companiilor străine şi a propus legi de echilibrare şi de recuperare a valorii pentru societatea ungară, a devenit aproape un proscris pentru Occident şi mai ales pentru Statele Unite.